luni, 31 ianuarie 2011

Poezii de gimnaziu 4

Il am pe Dumnezeu


   De Nicuşor Adrian Rotaru



La umbra unui nuc mă aflu 
Si mă gândesc la tine acum 
De n-ai fi fost mămică dragă 
Eu nici nu existam acum.
Când vine noaptea eu adorm 
Cu gândul doar la tine 
De ai mai fi trăit acum 
Să am grijă de tine! 
Sunt trist şi necăjit mereu. 
De ar trăi tăticul meu, 
Nu mi-ar mai fi atât de greu 
I-aş mulţumi Lui Dumnezeu 
Că-l am măcar pe el.
Aş fi avut un adăpost, 
N-aş hoinari fără rost. 
Sunt singur, n-am pe nimeni eu, 
Însă mai cred în Dumnezeu 
Cât voi trăi nu-L voi uita 
Că El e mântuirea mea.

Poezii de gimnaziu 3

Luna 

De Nicusor Adrian Rotaru


Apare-n faţa noastră 
O mare de lumină
Şi noaptea ne veghează, 
Frumoasă şi senină.
Ea pare că umblă 
Pe bolta albastră
Mereu o privim 
Când stăm la fereastră.
Cutreierând în noapte, 
Ea ne călăuzeşte
Ne luminează drumul
Si tot ea ne păzeşte.
Avem noroc că este;
că de n-ar exista
Cine-ar putea să fie 
Mai albă ca ea?!

Poezii de gimnaziu 2

Luna si Soarele

De Nicusor Adrian Rotaru



În puterea nopţii
Mândra Lună este
Ca o zâna bună
Scoasă din poveste

De când este lumea
Şi acest pământ
Luna tot veghează
Veşnic luminând.

Soarele-al ei soţ
Nu o întâlneşte
Şi cu-nverşunare
Mai mult străluceşte.

Chiar dacă n-o vede
Ii trimite-o raza
Iar aceasta pare
O mândră mireasă.

Însă Dumnezeu
Care îi veghează
El le de putere
Şi-i încurajează.

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Poezii de gimnaziu

In clasa a sasea am scris o poezie pentru  revista scolii , motivat de faptul ca autorii poeziilor publicate in revista vor primi drept rasplata nota 10 in catalog la materia Limba Romana. Asa a luat nastere prima mea poezioara  pe care o pastrez si acum impreuna cu revista scolii in care a aparut. A fost o poezie  scrisa in aproximativ jumatate de ora, adica doua pauze pe care le-am avut de la  anuntarea vestii (vestea cu nota pentru poeziile publicate) si pana la terminarea orelor. Doua pauze in care imi scriam deja nota in catalog la o profesoara  usruza in ciuda anilor putini pe care ii avea, care trata elevii ca pe niste carpe si care ar fi  meritat batuta  dupa fiecare ora  predata la clasa noastra. O profesoara care punea maxim nota noua indiferent de cat de mult stiai si nota 3 cu cea mai mare usurinta. Asa ca imi era binevenita nota de 10, un zece destul de usor luat la o profesoara unde notele maxime erau rare precum fulgii de nea in desert. Cred ca erau note de fapt dicatete de mai sus pentru a motiva elevii sa scrie pentru revista scolii care apoi le era vanduta tot lor pentru a aduce profit. Asadar trebuia sa-mi cumpar propria poezie cu alte cuvinte, printre alte articole, poezii si eseuri pe care probabil ca nu aveam placerea sa le citesc. Asa  ca am scris poezia dupa care am fost inspirat sa mai scriu si altele. Iata cum a inceput activitatea mea ca "poet"



Toamna 

de Nicusor Adrian Rotaru




Vine iarna. Ce pacat!
Toamna abia  s-a asezat
Ploile nu au venit 
Si vantul s-a odihnit

Multi copii ar vrea sa vada
Cazand primii fulgi de nea
Dar mai bine sa ramana 
Toamna ploioasa si grea.

Multe fructe si legume
Pere, nuci, gutui, sau prune
Cartofi, rosii si ardei,
Toamna are tot ce vrei!

luni, 24 ianuarie 2011

Ma reorientez daca nu gasesc ceva mai bun de facut

Mi-am descoperit talentul de desenator-copiator si am reprodus  corpul domnisoarei Repunzel din filmul animatie  O poveste incalcita. Mi-a cam iesit, avand in vedere ca nu sunt bun desenator. La fel ca si la engleza ma descurc la desenat sau pictat. Sunt cam stangaci la ambele, dar asta nu ma opreste sa le exersez, asa ca am facut-o si pe asta, numai ca de data asta  prin desenat. Iata in imaginea alaturata ce a iesit!

Ninge ca-n povesti


Uite ca am asteptat de mult timp o zapada ca aceea cand eram mic si a venit in cele din urma. Este totul alb afara, de te dor ochii daca te uiti prea mult in jos.  E a treia zi cand ninge, desi s-a mai linistit, dar am un mare offf legat de calitatea zapezii, care nu este din aceea care se strange  pe bulgare. Cand eram mic ningea aproape mereu cu zapada de calitate asa cum o numesc eu acum. Aceasta parca ar fi artificiala, caci nu mai are acel "lipici" natural care te ajuta sa construiesti cu usurinta bulgari imensi de zapada, si alte forme din zapada. Ieri am fost liber si mi-am facut de cap prin centrul orasului prin zapada. Nu am stat foarte mult, dar am reusit sa fac un om de zapada in miniatura, care arata chiar foarte bine si care a rezistat pana am ajuns in cartier si poate ca mai traieste si azi daca zapada nu l-a inabusit, sau vreun huligan nu l-a decapitat in locul unde a fost pus. Vantul batea foarte tare in centru la catedrala, si chiar pe tot bulevardul, si viscolea zapada de pe acoperisuri, napustind-o asupra urechilor mele degerate, desi acoperite de caciula de lana. Mai tarziu am reusit sa strecor ciucurii caiulii la urechi, intr-un mod in care ma facea sa arat ca Shrek, dar nu mi-a pasat de nimic in afara  de caldura pe care mi-o dadeau ciucurii astfel pusi.  In centru am facut cativa bulgari, m-am plimbat prin zapada mare, m-am certat cu cativa catelusi care se jucau si ei in zapada precum niste copii, apoi mi-am luat omuletul de zapada si l-am plimbat pe bulevard sa-l admire toata lumea. Nu erau prea multi trecatori in centru, majoritatea adapostindu-se in magazinele calduroase, dar eu tot l-am plimbat pe mos. Cam asta a fost ziua mea de ieri 23 ianuarie 2011 pe care va las sa o vedeti si in cateva poze.