Peticul de viaţă

In spatele blocului meu se află un spaţiu de aproximativ 1000 de metri pătraţi care în câţiva ani a devenit un mediu  propice pentru multe vieţuitoare.  De aproximativ 5-7 ani nu am mai văzut pe nimeni să treacă pe la acest loc  care este împrejmuit cu un gard înalt din plăci de beton.  Vegetaţia a crescut asemenea celei din jungla, pământul fiind în permanenţă umed datorită umbrei create de copaci şi arbuşti.  Aproape că nu ai loc să arunci un ac dacă te uiţi de sus, iar  dacă vrei să îţi faci loc pe dedesubt ai nevoie de un topor sau o drujbă  eventual.  În tot timpul asta s-a creat un ecosistem  destul de interesant pentru o zona atât de populată
de oameni. Diverse păsări îşi au cuiburile acolo, păsări ale căror sunete chiar nu le recunosc.  Bănuiesc că şi la nivelul solului lucrurile stau la fel, având în vedere că nu a mai călcat picior de om pe acolo de foarte multă vreme.  Sunt  curios ce se va întâmpla totuşi când se va întoarce proprietarul. Probabil va intra în această sferă plină de viaţă fără vreun resentiment şi fără vreo autorizaţie  de defrişare, pentru că la înălţimea pe care o cu copacii, deja despre defrişare cred că pe poate vorbi.