Serialul Yazaki. Episodul 7
Vezi aici episodul 6
.......Dupa ce ne-a strans pe toti cei fara pas de lucru, profesorul ne-a expus noua oferta. Era vorba despre aria de preasamblare, adica aria de cutting (aria unde se taiau firele). Ideea ne-a incatntat desigur pe toti mai ales din pricina faptului ca pentru a ajunge in acea arie trebuia sa ai ori foarte mare noroc, ori ceva pile. In cazul nostru era vorba doar de un mare noroc, caci tocmai in acea perioada aria masinilor taietoare de fire se marea iar cineva trebuia sa acopere locurile libere pe noile masini. Asa ca ni s-a prezentat aria si masinile fiecare in parte iar apoi am fost dusi in sala de training unde am avut de scris din nou despre partile componente ale masinilor si ale firelor pe care trebuia sa lucram. Asadar am avut de invatat din nou.
Intalnirile cu vechii colegi erau deja placate cu discutii contradictorii in care ei ma suspectau de pile mai ales prin prisma faptului ca aveam un cumnat supervisor in cadrul fabricii, care in mintea lor imi putea pune o vorba buna pentru a ajunge acolo. Eu incercam de fiecare data sa ma apar de aceste atacuri, chiar daca nu ma interesa prea tare nici in cazul in care pila mea ar fi facut ceva in aceasta privinta.
Dupa cateva zile de invatat si acomodat cu noua arie, am fost "inmanat" unui baiat care sa ma invete a lucra pe o masina. Era o masina unica in acea arie. si pe cat era de unica pe atat de puturoasa era. In ciuda vitezei foarte mici si a target-ului net inferior celorlalte masini, avea si o foarte mare atractie la defectiuni, stand mai mult in reparatii decat in stare de functionare.
Prima zi am stat si am vazut cat de bine e sa stai langa o masina ca aceea si deja ma indragostisem de ea. Era foarte bine si nici nu semana cu datul din maini in continuu de care avusesem parte pe aria cealalta. Dezavantajele aici erau insa altele si anume ca nu aveai cu cine sa mai schimbi o vorba, te plictiseai ingrozitor, te lua somnul din cauza activitatii foarte scazute, nu prea aveai satisfactie in rezultate. Astfel imi imaginam cum oare este posibil ca acea masina care abia merge si sta mai mult defecta poate produce profit firmei.
Totusi acest lucru nu ma deranja foarte tare pe mine. Am stat cam doua saptamani doi insi pe acea masina dupa care am ramas singur. Prima zi a fost mai dificila, cand defectiunile curgeau lant si eu ma intrebam daca e de la mine sau daca e de la masina. Dadea defecte dupa defecte si defectiue dupa defectiune, astfel incat chemam tot mai des persoanele calificate pentru repararea masinii...
Lasa un comentariu aici
Din episodul urmator:
-> Alte probleme
-> Somn si plictiseala
-> Inspectoarea
.......Dupa ce ne-a strans pe toti cei fara pas de lucru, profesorul ne-a expus noua oferta. Era vorba despre aria de preasamblare, adica aria de cutting (aria unde se taiau firele). Ideea ne-a incatntat desigur pe toti mai ales din pricina faptului ca pentru a ajunge in acea arie trebuia sa ai ori foarte mare noroc, ori ceva pile. In cazul nostru era vorba doar de un mare noroc, caci tocmai in acea perioada aria masinilor taietoare de fire se marea iar cineva trebuia sa acopere locurile libere pe noile masini. Asa ca ni s-a prezentat aria si masinile fiecare in parte iar apoi am fost dusi in sala de training unde am avut de scris din nou despre partile componente ale masinilor si ale firelor pe care trebuia sa lucram. Asadar am avut de invatat din nou.
Intalnirile cu vechii colegi erau deja placate cu discutii contradictorii in care ei ma suspectau de pile mai ales prin prisma faptului ca aveam un cumnat supervisor in cadrul fabricii, care in mintea lor imi putea pune o vorba buna pentru a ajunge acolo. Eu incercam de fiecare data sa ma apar de aceste atacuri, chiar daca nu ma interesa prea tare nici in cazul in care pila mea ar fi facut ceva in aceasta privinta.
Dupa cateva zile de invatat si acomodat cu noua arie, am fost "inmanat" unui baiat care sa ma invete a lucra pe o masina. Era o masina unica in acea arie. si pe cat era de unica pe atat de puturoasa era. In ciuda vitezei foarte mici si a target-ului net inferior celorlalte masini, avea si o foarte mare atractie la defectiuni, stand mai mult in reparatii decat in stare de functionare.
Prima zi am stat si am vazut cat de bine e sa stai langa o masina ca aceea si deja ma indragostisem de ea. Era foarte bine si nici nu semana cu datul din maini in continuu de care avusesem parte pe aria cealalta. Dezavantajele aici erau insa altele si anume ca nu aveai cu cine sa mai schimbi o vorba, te plictiseai ingrozitor, te lua somnul din cauza activitatii foarte scazute, nu prea aveai satisfactie in rezultate. Astfel imi imaginam cum oare este posibil ca acea masina care abia merge si sta mai mult defecta poate produce profit firmei.
Totusi acest lucru nu ma deranja foarte tare pe mine. Am stat cam doua saptamani doi insi pe acea masina dupa care am ramas singur. Prima zi a fost mai dificila, cand defectiunile curgeau lant si eu ma intrebam daca e de la mine sau daca e de la masina. Dadea defecte dupa defecte si defectiue dupa defectiune, astfel incat chemam tot mai des persoanele calificate pentru repararea masinii...
Lasa un comentariu aici
Din episodul urmator:
-> Alte probleme
-> Somn si plictiseala
-> Inspectoarea
O PORCARIE !!!
RăspundețiȘtergereSalut , interesanta serie :D ...urmeaza sa ma angajeaz la Yazaki si am citit cu mare interes experientele tale ....ti am dat add pe mess , in cazul in care ai timp, as avea cateva intrebari.
RăspundețiȘtergereMultumesc,
Daniel
Sa nu-mi spui ca te daduse pe AC80 sau AC82...ca numai alea sunt puturoase din toata fabrica...si parca doar vreo 2-3 mai vechi si mai proaste ca astea
RăspundețiȘtergeremai lucrezi acolo?
RăspundețiȘtergereNu mai lucrez acolo, am lucart 11 luni numai, si am lucrat si pe linie la asamblare si pe masini la preasamblare.
RăspundețiȘtergere