Oferta work and travel SUA

Este pentru a doua oară când primesc o ofertă personalizată work and travel. Sunt blogger și asta îmi aduce multe beneficii. Pentru că i-a plăcut articolul meu participant la Spring Superblog2014, domnul Cristian Ghiță, director comercial CND Turism, a hotărât să-mi ofere un voucher pentru o vacanță specială în SUA. Ce ar însemna asta? Ar însemna să plec în America, să muncesc și să vizitez în același timp. Tare mult m-am bucurat la aflarea acestei vești. Nici nu am putut dormi. De fapt am dormit, dar atât de mult am visat, încât dimineața am crezut că m-am trezit în Boston. Iată ce-am visat o noapte întreagă:

Work and travel în SUA prin CND Turism

Eram la gala Spring Superblog2014. Am vorbit cu domnul Cristian Ghiță aproape o oră. Cafeaua s-a răcit în ceașcă, iar noi treceam de la un subiect la altul de parcă ne cunoșteam de o viață. După ce i-am spus cu ce mă ocup și care sunt visurile mele, domnul Ghiță a înaintat propunerea. Nu ai vrea să pleci în America prin programul work and travel? Am un voucher de 300 $ disponibil. Ți-l pot da ție și vei putea pleca în Boston, acolo unde spui că ai vrea să ajungi la un moment dat. Poți ajunge acum. Ce zici? Te bagi? Stăteam acolo în fața unui om care îmi înaintase oferta vieții. Era visul meu să ajung în Boston să văd live un meci al echipei de baschet Boston Celtics și aveam oferta în față. Nu-mi mai ieșeau cuvintele din gură. Au fost momente bune în care nu am putut spune nimic. Într-un final am zis DA. Era un DA, mai important și mai hotărât decât cel pe care-l spune un om când se căsătorește. Nu am știut cum să reacționez, am zis „mulțumesc!” și altceva nu am mai putut spune. Adică pentru alții nu ar fi fost mare lucru, dar pentru mine era totul. Ar fi fost un vis îndeplinit. Mă și vedeam trăind visul american.

[...] Iată-mă ajuns în Boston. Sunt înconjurat de aproximativ 700.000 de oameni, de diferite rase, naționalități și religii. Obiceiurile sunt diferite, oamenii sunt diferiți. Iar eu sunt rătăcit printre ei și-mi „mestec” limba, căutându-mi cele mai uzuale cuvinte în engleză. O să-mi ia o veșnicie să întreb cum ajung la destinație. Îmi place să merg pe jos, o fac cu plăcere oricând. Am mers pe jos Ploiești-București și Ploiești Brașov în țară. Dar aici în Boston parcă nu mă pot mișca. E de vină fusul orar. Asta este clar. Sunt buimac și nu pot gândi limpede. Toată viața am crezut că-i o prostie să te vaiți că ai schimbat fusul orar. Dormi puțin și trece. Nu e chiar așa. Vacanța specială a început cu un mit distrus. 

[...] De trei zile abia dacă am reușit să fac ceva. Am muncit și am dormit. Încep totuși să mă acomodez și mă bucur că îmi văd visul cu ochii larg deschiși. Ia ghiciți ce job am! Sunt pe postul kitchen help. Nu cunosc prea bine limba engleză, așa că am fost pus la treaba mai ușoară, acolo unde comunicarea nu-mi dă de furcă. Partea bună este că sunt ajutor în bucătăria restaurantului în care mănâncă jucătorii de la Boston Celtics. Sunt și norocos ce-i drept. Poate voi reuși să fac fotografii alături de ei, sau măcar îi voi vedea de aproape. Oricum sunt încântat la maximum că ajut la prepararea meniului lor. 

Sursa foto: wikipedia.org

[...] Seara ies la plimbare cu Miguel și Rosalinda. Sunt studenți veniți din Spania prin programul work and travel. Nici nu știu cum de mă înțeleg așa bine cu ei. Și lor le place baschetul și vor să mergem împreună la un meci. Sunt tare impresionat de infrastructura orașului. Multe clădiri înalte se întrec una pe cealaltă să atingă cerul. Noaptea, luminile clădirilor înalte crează un spectacol de lumini la care participă oricine fără să plătească vreun bilet. Mă întreb dacă pe localnici îi mai fascinează acest aspect. 

Sursa foto: wikipedia.org

Boston este un oraș fondat în anul 1630 și multe clădiri poartă însemne arhitecturale de mult trecute. Spre centrul orașului se înalță zgârie norii, mai scunzi decât cei din alte orașe americane, dar suficient de înalți încât să mă facă să mă minunez de fiecare dată când sunt la baza lor. Când suntem liberi mergem în grădina publică (Public Garden). Statuia ce „păzește” întreg parcul îl reprezintă pe George Washington călare pe un cal. Este o locație superbă în care îmi place să „spend my time” (cum spune americanul). Oamenii sunt liniștiți și se respectă unii pe ceilalți. Cred că americanii au învățat să fie uniți zi de zi și nu numai în situațiile de criză. Asta se datorează probabil numeroaselor încercări prin care trec împreună de o mulțime de ani. Mă refer aici la calamitățile naturale care le lovesc periodic orașele de pe coastă, dar și la națiunile care atentează la siguranța lor națională. Parcă îi recunoști pe americani pe stradă. Știi că sunt mulți străini în Boston și totuși ești convins de cetățenii nativi.

Sursa foto: wikipedia.org

Multe ar mai fi de spus din visul care m-a agitat o noapte întreagă, dar mă tem că trebuie să plec la meci. Venga conmigo Rosalinda! Am devenit ușor poliglot de cand tot visez că trăiesc visul american. 

Cam așa îmi doresc să am parte de work and travel în America. Să merg într-o vacanță specială într-o destinație turistică pe placul meu. Mulțumesc pentru voucher domnule Ghiță. Chiar dacă l-am primit într-un vis, l-am valorificat din plin. A fost un vis în alt vis. Chiar dacă nu am avut parte până acum de vreo experiență work and travel, mărturisesc că mi-ar plăcea să experimentez. 

Tu cum crezi că te-ar ajuta o experiență work and travel? Ți-ar plăcea să experimentezi muncind și călătorind în același timp?

Acest articol participă la Superblog 2014.