Eram suparat ca nu am pantofi, dar am vazut un om care nu avea picioare...

Un om poate face multe in viata. Poate avea succese nebanuite chiar plecand de foarte jos. Tot ce trebuie sa faca este sa gandeasca mai bine decat cei din jurul lui. Pentru ca viata este o lupta continua pentru supravietuire, nu numai pentru cei care incearca sa se ridice de jos ci si pentru cei care incearca sa se mentina sus. Am vazut si am auzit povesti de viata care m-au lasat cu gura cascata si mi-au dat un imbold in ceea ce numesc eu " a face bani cu mintea mea". Poate ca ipostazele din copilarie (atunci cand vedeam ca altii au si eu nu) m-au facut sa gandesc mult mai bine asupra vietii. Asa ca m-am gandit ca de vreme ce am corpul intreg si nu sufar de niciun handicap, precum acela al omului vazut in gara, omul fara picioare, pot face bani cu mintea mea, din resursele pe care le am la indemana. Si desi acum am unele datorii financiare si morale catre mai multe persoane, nu-mi pierd nadejdea ca la finele anului 2009 voi avea o viata cu mult "upgradata", imbunatatita pe mai multe planuri si voi putea ajuta si eu alti oameni care nu au posibilitati. Dupa atata timp astept vremea in care imi voi cumpara singur pantofii, dovedind multor oameni care nu cred in mine de ce pot fi in stare. Cat despre omul fara picioare care cersea mila trecatorilor in gara, nu-i voi da pantofii mei cu care nu se poate incalta ci ii voi oferi sprijinul meu de orice natura ca sa se poata "ridica"

Si inca astept ...