Bucurie de cateva secunde

In noaptea de revelion am intalnit o familie care incerca sa faca un lucru mai putin obisnuit in tara noastra. Tinerii parinti ai unui bebe, pe care initial l-am etichetat ca fiind baietel, dar care era de fapt fetita, se chinuiau sa "lanseze" un lampion. Mi s-a parut foarte tare ideea lor de a inalta pe cerul senin al acelei nopti acea lumina portocalie pe care o puteti vedea in pozele pe care le-am facut chiar eu cu telefonul mobil. Desi este ceva simplu, faptul ca pe la noi acest obicei nu este unul raspandit, m-a facut sa ma minunez si sa stau sa vad lansarea.

Momentul in care l-am petrecut cu privirea si m-am bucurat de disparitia sa in inaltul cerului, a fost unul extrem de scurt. Desi nu parea sa bata vantul, lampionul s-a indepartat cu repeziciune si a disparut in zare, facandu-se la un moment dat mai mic si mai putin luminos decat luna care se arata in toata splendoarea ei pe cerul instelat. 

Read More

La multi ani fericiti!

Petrecerea din noaptea dintre anii 2012 si 2013 a fost pentru mine satisfacatoare. Ziua ce a precedat serbarea noului an a fost lunga pentru mine. Aproape 12 ore de munca la serviciu, de stat in picioare si de facut treaba in continuu. Am avut apoi de petrecut tot aproape 12 ore faine, in care cele doua cafele baute m-au tinut treaz de-a binelea. Nu a fost insa cel mai fain revelion posibil, dar karaokele facut in zorii primei zile din an, a salvat o seara care usor usor incepea sa derapeze catre pat. Pesemne Mos Ene nu a avut concediu. Acum dupa 24 de ore nedormite tot nu am putut dormi mai mult de doua ore, asa ca am iesit la plimbare. Prima zi din an este fantastic de insorita pentru aceste vremuri.

Multumiri primariei care ne-a incantat privirile cu focul de artificii minunat din centrul orasului. Totusi a parut cam lung, atat de lung incat nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc ca si o parte din banii mei de contribuabil se afla acolo si ca ar fi ok sa inceteze.
Oameni multi au fost in centru, oameni cuminti dupa cum mi-au parut mie. Impreuna cu grupul am intonat imnul national, in drumul din centrul Ploiestiului catre casa.
Am atatea cuvinte de scris incat nici nu stiu ce sa astern mai repede pe pagina aceasta virtuala, insa un lucru e cert: pe anul acesta imi doresc ca si blogger sa fiu cel putin la fel de activ precum am fost in 2012, an pentru care voi afisa in curand cateva statistici graitoare, dar si actiuni intreprinse de mine s-au de altii.
De asemenea vreau sa ma revansez fata de un om pe care probabil l-am dezamagit desi mi-a oferit o mana de ajutor atunci cand am avut nevoie. Voi incerca sa ma achit de datoria si serviciile pentru care am fost solicitat si probabil voi face si ceva in plus.
Dumnezeu sa ne ajute!

Read More