Sa trecem la treaba!

Am tot zis ca ma apuc de gatit si am tot amanat. Astazi insa, am facut rost de niste bani si intr-un moment binevenit, m-am hotarat sa-i investesc in viitorul meu gastronomic, ca sa spun asa. Imi place sa gatesc si mai mult imi place sa pot manca ce gatesc. Rare au fost pana acum ocaziile cand ceva ce am gatit nu a fost si comestibil. Totusi mi-as dori ca macar cu reteta in fata sa fac si eu bucatarie la mine acasa.
Am mers in Kaufland si mi-am cumparat niste condimente mai sofisticate. Nu toate gospodinele  folosesc oregano, busuioc, coriandru, curry sau tarhon. Cel putin nu acelea pe care le cunosc eu, asa ca mi-am permis sa generalizez putin, cam asa cum se face la sondajele de opinie (pe esantioane reduse)
Am cheltuit 25 de lei pe cateva plicuri cu condimente mai speciale, fara de care nu poti gati mancaruri mai speciale.
Totusi bugetul de acum nu mi-a permis sa cumpar si ingrediente de baza, asa ca m-am descurcat cu ce am avut pe acasa, pentru prima mea "gateala" din acest an. Sper ca dupa aceasta sa urmeze multe altele, iar succesul meu intr-ale bucatariei sa fie unul "bine patruns".
Gata cu atatea vorbe, metafore culinare si ghilimele. Sa va arat ce mi-a iesit pe ziua de astazi.

Piure de cartofi, piure de morcovi si chiftelute marinate (din carne de porc)
Chiftelutele marinate au fost facute de mama, eu practic am gatit doar cele doua tipuri de piure.
Stiu ca este ceva simplu, dar asa mi-am facut eu incalzirea. (Asezarea in farfurie imi apartine)

Read More

Uite cum zace colo-n sant motanul mort

M-am oprit din rulatul pe role, in dreptul acestei feline fara viata, care era asezata pe o bordura si insotita de mesajul : "Era un suflet nevionovat, daca nu aveti suflet, nu-l furati de la altii!"
Ma intreb acum care o fi povestea mortii acestei feline si daca mesajul a ajuns sau nu acolo unde trebuie, dar mai ales daca a sensibilizat sau nu pe cine trebuie.

Read More

Mers pe jos între Ploieşti şi Bucureşti

Sunt receptiv la provocări, mai ales dacă acestea nu sunt gen "pariu cu frica." Aşa că am acceptat imediat provocarea lansată de John Cristea de a străbate la pas distanţa dintre Ploieşti şi Bucureşti. Nu i-a luat mult să mă convingă. A reuşit din prima încercare. Poate mai mult i-a luat lui să se convingă că eu sunt omul potrivit cu care să pornească la drum în această aventură. Mi-am dat seama de asta datorită faptului că tot insista cu întrebări legate de rezistenţa mea la efort, de condiţia mea fizică, de mersul pe jos în ceea ce mă priveşte, coroborate toate acestea cu îndemnul de a încerca să mai pun câteva kilograme pe mine înainte de ziua plecării spre Bucureşti. Chiar dacă nu ne cunoşteam mai deloc unul pe celălalt (nu cred că am vorbit mai mult de 5 ore cumulate, de când ne-am cunoscut şi până la hotărârea luată, de a merge impreună pe jos spre Bucureşti), am picat de acord să facem acest drum. Nu a ştiut mai nimeni de nebunia pe care urma să o facem. John mi-a mărturisit că a mai vrut să facă asta în trecut cu mai multe persoane şi cu o mediatiyare serioasă a evenimentului. Nu i-a reuşit atunci din cauza neseriozităţii de care au dat dovadă posibilii camarazi de "expediţie". Între timp el nu a renunţat la idee şi iată-ne puşi pe fapte mari. Am creat si un haştag pe Twitter pentru a ţine conectaţi în online cunoscuţii şi pentru a face cunoscut evenimentul exact în momentul desfăşurării lui. Sâmbătă, 22 septembrie 2012, m-am trezit cu noaptea-n cap cu gândul că voi porni în provocarea vieţii mele. Nu ştiu cum văd alţii această iniţiativă dar mie mi se pare de-a dreptul nebunească într-un secol al vitezei, când alţii ar prefera să se deplaseze cu mijloace de transport cât mai rapide. Vineri spre sâmbătă noaptea, somnul meu a avut de suferit. Am avut emoţii şi le-am resimţit în vise. Aşa se face că nu am dormit decât 4 ore. Nici John, cu care m-am întâlnit la ora 05:20, nu dormise prea mult, după cum mi-a spus chiar el. În timp ce aşteptam primul troleibuz al zilei, ne-am făcut inventarul câtorva lucruri care ne trebuiau pe drum. Totul părea a fi ok, iar noi eram dornici de aventură. Am străbătut Ploieştiul cu mijloacele de transport în comun, ne-am făcut câteva poze în faţa gării de Sud a oraşului. Am ajuns la ieşirea din Ploieşti spre Bucureşti şi am luat-o imediat la pas, nu înainte de a porni pedometrul.  Va urma...

Read More

O constatare tarzie

Stand cu ochii inchisi, dar fiind inca lucid, caci Mos Ene uitase de genele mele mi-a venit in minte o chestie banal de interesanta, dar totusi aproape nefolositoare. Mi-am dat seama ca Noi in tara noastra avem o Campie de Vest. Ca fiecare mare campie are diviziunile si subdiviziunile ei, dar toate acestea formeaza campia intreaga care se numeste ea Campia de Vest. Probabil ca numele ii vine de la faptul ca locuieste ea in vestul tarii ma gandesc. Si atunci vin cu constatarea care m-a facut sa ma minunez de unul singur, de gandurile care ii pot trece prin minte unui om atunci cand incearca sa adoarma si nu poate. Mi-am dat seama ca aceasta Campie de Vest continua la vecinii nostri dragi sau nu, adica la unguri. Ioooooi zic! Pai daca la noi Campia de Vest care se afla in vestul tarii se numeste asa, inseamna ca cealalta parte a ei care se afla in Estul tarii maghiarilor ar trebui sa se numeasca Campia de Est. E tare neinteresanta constatarea asta a mea, dar o trec totusi la chestii logice pe care le-am dedus eu singurel.

Read More

Reuniune de clasa in Ploiesti

In cele din urma . . .

A venit si vremea reuniunii de clasa mult asteptate si mult amanate. A fost o reuniune improvizata, la care au participat oamenii care si-au dorit cu adevarat sa isi vada fostii colegi de scoala generala si oamenii care au luat in calcul aceasta reuniune si si-au facut timp in program indiferent daca ea s-ar mai fi tinut sau nu. Din fericire pentru reusita acestei intalniri, au avut placerea si disponibilitatea sa vina la intalnire urmatorii:

1. Buleandra  Elena Alexandra
2. Carstea Claudia
3. Carstea Cristian
4. Stoicescu Dragos
5. Toader Vladimir
6. Rotaru Nicusor Adrian (eu)

Intalnirea a inceput de la ora 19:00 in fata  centrului comercial Omnia. Alexandra  a fost  mai mult decat punctuala si si-a facut aparitia prima, am urmat eu, Stoicescu Dragos care tot dadea tarcoale de cateva minute prin zona, dar cand i s-au terminat tarcoalele[sic!]  s-a oprit  langa noi, Carstea Claudiu si apoi Toader Vladimir.

Hei tramvai . . .

Daca  am fost  numai cativa prezenti, Vladimir a preluat initiativa si ne-a dus  la Tramvai  vis-a-vis  sau vizavi (ca sa folosesc un  cuvant  convertit). Dupa cateva discutii si-a facut aparitia si Claudia, pe care am primit-o  cu    drag in tramvaiul nostru.

Niciun subiect TABU . . .

S-a vorbit despre orice subiect adus in discutie, cate  putin din toate, cate putin despre fiecare dintre cei prezenti, barfe la greu despre cei absenti, nimic de rau  malefic despre cei absenti, doar pareri pro si contra  catorva persoane  legate de vreo amintire discutata. Eu am fost cel cu amintirile legate de colegi, restul  si-au  umplut memoriile cu  lucruri mai importante din viata lor. Alianta  formata dupa plecarea gemenilor, intre  mine, Alexandra si Vladi s-a napustit cu argumente pro telefonie si contra febrei Facebook pe care o sustinea sus si tare Dragos.  Au avut loc si alte discutii mai incinse, fara incidente neplacute, din care Dragos sper sa traga cateva  concluzii pozitive pentru  persoana lui. Oricine  poate sa faca mai mult pe orice plan, daca  macar crede in sansa lui. 

Dragos, asculta la mine, ca niciunul din cei  prezenti la  mini-reuniune nu s-a suparat pe tine si nici macar nu-ti vrea raul.

Daca vrei  cu adevarat, iata ca se poate . . .

Unii din cei ce au venit la aceasta reuniune au facut ceva in plus pentru a fi prezenti.

• Alexandra a venit special din Bucuresti pentru aceasta ocazie care era cat pe ce sa nu se concretizeze. Desi are  niscaiva resentimente fata de acest oras, a venit din placere pentru a revedea niste colegi si din pacate pentru ea, nu a avut parte de prea multi pe care si-ar fii  dorit neaparat sa-i vada. Spre exemplu cu mine nu a avut mari tangente in scoala  primara cat am fost colegi, si totusi a avut parte de mine, in loc de altul cu care a avut mai multe in comun. (Nu ca nu i-a facut placere sa ma revada, sa nu intelegeti gresit)
• Claudia a  reusit sa ajunga si ea la aceasta reuniune, venind tot din Bucuresti, desi anuntase ca-i este greu sa-si faca timp in programul  ei zilnic. Multumesc de incantatoarea prezenta!
• Eu am   plecat  inainte de termen de la  ziua nepoticai mele care a implinit primul ei anisor de existenta. Desi am  putut manca din primul ei tort in care statea infipta banala lumanare in forma de cifra 1,  puteam sa mai stau lejer sa particip la discutiile care erau in toi.

 Pe cand o reuniune adevarata . . .

Desi ne-am simtit bine, simteam nevoia fiecare sa vedem cate-un coleg drag cu care ne-am avut mai bine. Ne-am  dori sa  existe o reuniune  in adevaratul sens al cuvantului  la care sa participe si initiatoarea noastra  doamna invatatoare Totea Elena, care desi batea  cu  batul  la palmele  noastre precum Maestrul betiv  pe Bruce Lee, ne-a dat o educatie si  o conduita importanta. Daca nu  vom reusi  marea reuniune  anul acesta, sper sa reusim  acest lucru anul viitor cand, dupa socoteala Aluisei - pe care o cred pe cuvant ca a facut calculul bine- vom face 10 ani de cand am incheiat clasa a opta. Unii impreuna, cazul majoritatii, altii   mergand pe alt drum cu alti colegi, cazul meu.

Daca o poza face cat o mie de cuvinte . . .

    

Pozele sunt  nemodificate ca eu nu am pretentii de fotograf si nici nu-mi place sa denaturez imaginile surprinse.

Pentru pareri si comentarii folositi cu incredere  formularul de comentarii de mai jos!

Multumiri speciale . . . 

Pentru Carmen , via Manu  pentru  aprinderea scanteii, a dorintei de revedere.

Nu-l uit nici pe Vladimir care s-a comportat ca o gazda, sau ca sa-l plasez in contextul actiunii: a fost vatmanul Tramvaiului si a oprit in toate statiile, pana la ultimul calator.

Read More

Cadoul perfect de Valentine's day

Am gasit reclama Perfect Diva pe Facebook a  acestei firme care are si un mod foarte expresiv de expunere a produselor pe care le vinde. Am dat click pe reclama si apoi am admirat piesele superbe de lenjerie intima si/sau sexy expuse pe cele mai interesante modele. Fetele si femeile ca re poarta lenjeriile intime, isi dezvaluie  formele superbe in toata splendoarea lor. E si pacat sa nu  le faci reclama. Iar eu cum sunt un tip generos le fac publicitate gratis daca tot i-am vizitat si mi-a placut ce am vazut.  La drept vorbind, piesele  pe care le vand par de colectie si sunt puse in  valoare de niste manechine perfecte. Iata cateva dintre ele:

Sursa foto

Sursa foto

Sursa foto

Sursa foto

  Am pus doua blonde si doua brunete ca sa nu zica cineva ca sunt partinitor vreunei culori. Cu mai multe lenjerii intime va puteti delecta aici.



Trimite prietenilor pe Messenger Daca ati gasit informatii necesare click pe butonul urmator. Astfel Vor gasi si altii mai usor ceea ce cauta

Read More

Gandeste-te de doua ori cand "imprumuti" o fotografie.

Eu, Vali Ovidiu, proprietar al domeniului www.valiovidiu.ro și editor al blogului cu același nume, am publicat pe site-ul meu în data de 11.03.2011 în cadrul articolului „Palatul Culturii Ploiești” o fotografie a Palatului Culturii din Ploiești. Respectiva imagine a fost preluată fără acordul meu scris așa cum este menționat explicit în footer-ul blogului conform legii drepturilor de autor, de ziarul Ploieștii, în cadrul articolului intitulat “Palatul Culturii, în deceniul II de consolidare”.

Ziarul Ploieștii prin tipărirea și comercializarea neautorizată a fotografiei mai sus menționată, utilizată la ilustrarea articolului intitulat “Palatul Culturii, în deceniul II de consolidare” în cadrul ediției tipărite nr. 1545 din data de 26 ianuarie 2012, a săvârșit o infracțiune prin încălcarea drepturile de autor conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe modificată și completată prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005, fapt ce se constituie ca furt de proprietate intelectuală.

În urma contactării echipei redacționale a publicației, încercările mele în vederea soluționării pe cale amiabilă nu au avut nici un rezultat.

Dat fiind faptul că pentru procesarea imaginii în cauză s-a folosit tehnica HDR (High Dynamic Range), dovada faptului că eu sunt autorul acesteia se poate demonstra prin posesia celor trei imagini originale în format RAW, la rezoluția originală, conținând datele complete EXIF generate de aparatul foto, proprietate personală.

Ca posesor și autor de drept al acestei fotografii îmi rezerv toate drepturile de a acționa în vederea rezolvării conflictului și a recuperării prejudiciului.

În final, îmi exprim regretul că în Ploieștiul anului 2012, o publicație care are beneficii materiale obținute prin comercializarea ediției tipărite, recurge la furtul de imagini (de proprietate intelectuală) pentru a ilustra articolele publicate.

Sper că Dumneavoastră, mass-media prahoveană, ca reprezentanți și formatori de opinie, să luați atitudine împotriva acestor fapte și acțiuni ce nu fac cinste și nu respectă deontologia profesiei de jurnalist, să preluați și să transmiteți mai departe acest comunicat pentru ca astfel de fapte să nu se mai întâmple.

Despre mine: sunt fotograf amator, membru al Asociației Foto Club Ploiești chiar de la înființarea clubului, afiliat al A.A.F.R. – Asociația Artiștilor Fotografi din Romania, editor al site-ului www.valiovidiu.ro, participant la expoziții de grup și la activitățile desfașurate în cadrul A.F.C.P.

Pentru orice alte informaţii suplimentare, vă stau la dispoziție și mă puteți contacta telefonic la 0764.441150, via email valiovidiu@gmail.com sau folosind pagina de contact.

Mai jos aveți imaginea “împrumutată” cât și un scan al articolului din ziar care o conține.

 Oricine poate prelua acest articol și posta pe site-ul său, astfel vom arăta cum o publicație care are beneficii materiale obținute prin comercializarea ediției tipărite, recurge la furtul de imagini (de proprietate intelectuală) pentru a ilustra articolele publicate … ceea ce e trist, foarte trist!!!

Sursa:  http://www.valiovidiu.ro/comunicat-de-presa

Trimite prietenilor pe Messenger Daca ati gasit informatii necesare click pe butonul urmator. Astfel Vor gasi si altii mai usor ceea ce cauta

Read More

Cum am petrecut anul 2011 (in imagini)

2011-le Meu  in Imagini Slideshow: Nicusor’s trip from Ploiesti, Romania to 7 cities Brasov, Slanic Prahova (near Sinaia), Baia Mare, Poarta (near Bran, Transylvania), Eforie, Busteni and Bucureşti (near Aurel Vlaicu) was created by TripAdvisor. See another Romania slideshow. Create a free slideshow with music from your travel photos.

Trimite prietenilor pe Messenger Daca ati gasit informatii necesare click pe butonul urmator. Astfel Vor gasi si altii mai usor ceea ce cauta

Read More

Ce-mi place la orasul meu ?

Ceea ce-mi place la orasul meu in ultima vreme, este faptul ca infloreste precum un boboc de floare, pe fiecare zi ce trece, sub actuala conducere a orasului. Sunt atat de mandru cand vad atat  de multe proiecte in desfasurare, de parca totul mi s-ar datora mie. Cu tot respectul pentru implicarea primarului Volosevici, in tot felul de proiecte, pentru care banii sunt  criteriul de baza in demararea lor, va spun ca aceasta este cea mai infloritoare  perioada de care a avut parte  orasul Ploiesti de dupa revolutie. Nu fac parte din partidul din care face parte domnul primar si cu toate acestea il laud   de cate ori am ocazia, pentru ca el este "vinovat" de schimbarea in bine a Ploiestiului. Iar acum voi lasa cateva repere a ceea ce a reusit sa transforme domnul primar de cand  a preluat fraiele primariei:

• Reconstruirea stadionului Ilie Oana, proiect dorit de ploiesteni de mai bine de 10 ani.
• Modernizarea si extinderea Salii sporturilor Olimpia (in derulare)
• Crearea de noi spatii de joaca ( parcuri si foisoare) pentru copii.
• Refacerea unor parcuri  care nu mai puteau fi folosite
• Ingrijirea spatiilor verzi (aranjamente florale, toaletarea copacilor, curatarea de buruieni)
• Asfaltarea  unor strazi si trotuare din cartiere care au fost uitate ani la rand
• Crearea  de parcari cu pavaj ecologic
• Modernizarea pietelor 
• Demararea lucrarilor  la hipodromul - simbol al orasului-
• Multe alte modificari  in infrastructura
• Schimbarea bancilor uzate din tot orasul 
• Consolidarea unor cladiri-monumente, precum Muzeul ceasului, Palatul culturii,etc
• Mentinerea curateniei in tot orasul.

Acestea sunt doar cateva dintre  actiunile demarate de domnul primar, pe care le si "marcheaza" prin bannere "Proiect Volosevici" si asta pe buna dreptate.  Pentru acestea si pentru multe alte modificari  pot spune ca asta imi place la orasul meu in ultima perioada, un oras care nu are prea multe de aratat din punct de vedere al potentialului turistic. 
Si imi mai place  centrul Ploiestiului vazut noaptea, precum in fotografia de mai jos:

Sursa Foto: Vali Ovidiu

Acest articol este scris pentru a sustine campania Asta-i Romania care-mi place! lansata de romania.infoturism.ro si sprijinita de UmbrelaVerde

Trimite prietenilor pe Messenger Daca ati gasit informatii necesare click pe butonul urmator. Astfel Vor gasi si altii mai usor ceea ce cauta

Read More

Ce sa fie oare?

 

Foto: Dobre Marian

Daca tot e pomana porcului, pai sa fie pentru toti cei care l-au cunoscut pe porc. Nu stiu daca astia trei care au fost  pana mai ieri prieteni cu porcul stiu ca Ghita e cel sacrificat, dar chiar daca ar sti ca e Ghita acolo, tot nu ar da inapoi. La urma urmei Ghita a fost un porc bun desi era el gras. Si acum dupa moartea lui tot bun ramane, poate chiar putin mai bun ca face mai multa lume fericita si mai satula decat inainte. Costica, cainele cl mai mare, a prins loc la tribuna intai si vede cel mai bine ce se petrece. Sfaraie bine carnea in tigaie si miroase dumnezeieste. Asta e mai mult decat proaspata si abia isi asteapta partea. Al mai mic dintre ei deja inghite in sec desi nu vede prea bine ce si cum, dar mirosul i-a patruns adanc in nari si il gadila insistent. Mieunica s-a ales cu cel mai prost loc posibil si mai e si mica de statura. Cea mai mica pe cel mai  mic loc. Cata nedreptate! De aceea miauna din toate puterile ca sa fie auzita si bagata in seama.  Astia trei stau si in scara magarului, ca o ironie. Niste animale care stau in scara magarului.

Read More

Secretul jocului Revolt + parole (in comentarii)

Click pe imagine pentru marire

Click pe imagine pentru marire

Click pe imagine pentru marire

Probabil cei mai multi dintre cei care iubesc jocurile de masini au jucat cel putin o data jocul Revolt. Pentru cei care nu au facut-o insa recomand sa-l incerce, mai ales ca acest joc e foarte simplu de instalat si cu cerinte minime pentru calculator. Este un joc de masinute cu telecomanda, iar tipurile de joc sunt variate. Te poti juca in campionat, poti lupta pentru cel mai bun timp, cursa normala contra 7 masinute sau chiar multyplayer. Plansele sunt variate si sunt destul de interesante. Am jucat acest joc foarte mult si inca il mai joc dar niciodata pana saptamana aceasta nu i-am descoperit secretul. Este vorba despre un alt mod de joc foarte interesant in care poti juca contra 29 de adversari, toti avand acelasi tip de masina. Modul intitulat sugestiv Clockwork Carnage este cel mai atractiv dupa parerea mea si pe mine m-a cucerit de la prima descoperire. Cine vrea sa afle secretul acestui mod (cum sa-l deblocheze), sa lase un mesaj la aceasta postare cu o adresa de messenger sau de mail iar eu am sa-i explic exact cum se face. Pana atunci am sa va fac pofta cu cateva secvente din acest mod de joc in care este foarte greu sa ajungi pe primul loc din cauza sanselor egale pe care le are fiecare adversar ( datorita faptului ca toate masinile sunt la fel). Cu toate astea am reusit pe cateva planse sa ajung in varful clasamentului si sa termin pe primul loc, dupa foarte multe incercari. Las totusi imaginile sa vorbeasca!
Cine vrea sa-l incerce il poate descarca de AICI .







Inca ceva. Daca doriti sa aveti toate masinile la dispozitie, in locul numelui tastati parola CARNIVAL

Read More

"Flacara" de apa

Pe site-ul acesta si pe mai multe alte pagini de internet am gasit aceasta poza foarte interesanta care m-a lasat masca. Nu m-am gandit niciodata la cum ar fi aratat focul daca ar fi fost sub forma de picaturi de apa. Acum stand si privind aceasta imagine imi aduc aminte de focurile izbucnite pe mari , pe suprafata apei, din cauza
scurgerilor petroliere. Este cumva un "viceversa" de-al lui Caragiale. Inca mai stau si admir poza cu lumanarea . Admirati si voi aceste imagini minunate! Lupta dintre foc si apa, o lupta mai crancena ca cea dintre lumina si intuneric. Am preluat pozele de pe un site dar autorul lor nu stiu cine este. Oricum sunt foarte foarte interesante.

Read More