Se afișează postările cu eticheta SpringSuperblog2014. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta SpringSuperblog2014. Afișați toate postările

marți, 24 martie 2015

De Ziua Partenerului Superblog înălțăm lampioane!

Îmi place concursul Superblog suficient de mult încât să mă înscriu pe lista participanților la fiecare ediție. Am deja câteva diplome de finalist acasă și mă mândresc cu un loc 14 obținut cu greu în această competiție. Nivelul este unul ridicat, concurenții sunt prea buni și de cele mai multe ori se îngrămădesc pe primele locuri. Unii reușesc să ajungă chiar blogări parteneri, jurați sau sponsori.


Ei bine, cei care ajung blogări parteneri în urma câștigării unei ediții Superblog, merită o zi a lor. O zi în care să fie în centrul atenției alături de partenerii media.

Din punctul meu de vedere Ziua Partenerului Superblog este o zi fără dată fixă. Faptul că nu are o dată fixă nu înseamnă că este o zi oarecare. Este de fapt ziua de Gală Superblog, ziua în care un nou blogger partener se naște; ziua în care i se înmânează în mod oficial trofeul Superblog celui mai inspirat, titrat, subtitrat și extraordinar blogăr din acea ediție Superblog. Așa să știți.


Și sigur că da! Sigur că petrecerea este una de Gală, una în care Superblogării dansează alături de organizatori, sponsori și parteneri media Superblog. E ziua în care i-aș pune pe partenerii Superblog să își scrie gândurile și dorințele pe lampioane. Apoi le vom lansa către înaltul cerului, să le vadă toți Superblogării tuturor timpurilor care nu au ajuns la Gala Superblog. Să le vadă chiar și Bianca din Constanța sau dinspre ce orizonturi literare americane ar privi ea la momentul respectiv.

Chiar și eu îmi scriu o parte din gânduri pe un lampion și îl voi elibera pe bolta cerească împreună cu acest articol pe care l-am scris pentru SpringSuperblog 2015.

duminică, 22 martie 2015

Curățenie în casă? Dar să se facă repede!

Nu-mi place să mă ocup de curățenia casei, dar și atunci când o fac, îmi place să mă laud cu rezultatul. Și dacă tot e rost de laudă este clar că mi-am dat interesul.

Așa se face că în cazul meu curățenia începe cu o deschidere de dulap. De acolo aleg fără să stau pe gânduri ajutoarele în curățenie. Nufăr, Triumf și încă două pulverizatoare făcute de mine după "rețete" din bunici.


Din toată gama de produse Nufăr folosesc cel mai des Nufăr verde pentru geamuri și Nufăr dezinfectant de baie.

Când vine vorba despre produsele Triumf, folosesc în bucătărie Triumf degresant forte pentru grăsimea depusă în timp în locurile neglijate. De asemenea vasele le spăl cu Triumf veselă, care-și face treaba bine la un preț accesibil.


Cred că este cazul să ne îndreptăm opțiunile către produsele românești. Nu-i greu să facem asta. Totul este să încercăm să ne obișnuim cu folosirea produselor românești, mai ales în cazul în care acestea concurează la calitate cu cele importate.

Dacă produsele de curățat românești Triumf și Nufăr se pot comanda inclusiv online de pe site-ul Farmec, pulverizatorul meu făcut în casă și menit să emane un miros proaspăt și plăcut, conține rozmarin verde, coajă de lime si apă proaspătă. Acest amestec îl las să-și îmbine aromele și îl pulverizez în aer după ce am terminat curățenia.


La sfârșit mă așez la calculator și scriu despre experiența folosirii produselor Triumf și Nufăr într-un articol participant la concursul SpringSuperblog 2015.


vineri, 20 martie 2015

Smart T-short

Sunt blogger si asta imi ocupa o mare parte din timp. Visez sa intru intr-un magazin online si sa-mi aleg de pe raftul virtual cel mai tare tricou destept care s-a creat vreodata. S-ar putea numi Smart T-short sau in orice alt fel. La nivel tehnolgic mi-as dori sa se poata conecta la creierul uman, sa citeassca gandurile si sa genereze mesajele dorite de posesor pe displayul fata/spate.

De asemenea as vrea sa-mi scriu si articolele la cald, fix atunci cand ideile imi inunda mintea. Si da! Tricoul inteligent s-ar putea conecta la baloanele care vor emite in viitor internet wifi pretutindeni.


M-am si gandit sa-mi patentez idea si sa o prezint la un salon international de inventii tehnologice. Sunt convins ca un colos precum Apple sau Samsung ar prelua ideea si ar lansa pe piata cel mai inteligent tricou inteligent.


Mai jos aveti lista cu specificatii, care se poate schimba, după caz:


Tip tricouManeca scurta 
Smart T-shortDa
ReteaGSM 850/900/1800/1900 MHz
Memorie RAM10240 MB
Memorie interna500 GB
Tastatura QWERTYDa 
VibratiiDa
Dimensiuni S, M, L, XL, XXL, XXXL
Greutate500 g
Culoare stand byAlb 
Senzori
Accelerometru
Senzor de lumina ambientala
Senzor de proximitate
Giroscop
Compas
GPS
Barometru
Senzor de amprenta
Senzor Hall
AlteleCapacitatea de stocare disponibila este mai mica datorita aplicatiei software a telefonului
Tip procesorFuture 2020 9.0 
Frecventa procesor20 000 Mhz
Tip ecranHyper AMOLED
TouchscreenDa
Culori ecran16 milioane
Camere fotoDa
Rezolutie senzor32.0 MP
Blitz incorporatDa
Inregistrare videoDa
Numar camere foto/video
5

( 2x fata, una pe spate, 1x maneca stanga, 1x maneca dreapta) 
Rezolutii camere secundare16.0 MP
Gluga Da
Functie atasare maneci lungi Da
Tehnologie 5GDa
Tehnologie 6GDa
Wireless LANDa, 802.11 a/b/g/n/ac
Dual-Band 2.4/5GHz
HT80 MIMO (2x2)
Wi-Fi Direct
Mobile hotspot
BluetoothDa, v8.1 LE + A2DP, apt-X
USBDa, MicroUSB 5.0
AlteleNFC
IR Remote
ANT+
Sistem de operareAndroid
Versiune Sistem de operare10.4 (Crazyloop)
Capacitate112 550 mAh
MP3 PlayerDa
Media PlayerDa
Garantie (luni):         36

Componentele hardware ar fi poziționate in întăriturile tricoului, la imbinarile si in tivurile acestuia, după caz. Gluga va avea si ea funcții speciale, camera video si acumulator separat față de Smart T-short.

Se poate monta un SSD pe acest device inovativ precum cele de aici, sau se poate merge pe varianta HDD, in caz ca utilizatorii vor un device clasic, dintre ultimele oferte hard disk-uri ale momentului.

Recunosc ca si acest articol pe care-l scriu pentru concursul Spring Superblog mi-aș fi dorit să-l transmit prin dictare unui Smart T-shirt sau folosind metoda intuitiva transmisa prin funcția "citire gânduri" a
aceluiași tricou inteligent.

Pana in 2020 voi testa varianta beta a acestui model care vreau sa fie unul revoluționar.

miercuri, 18 martie 2015

Povestea lui Adrian

[...]Totul este bine și copiii sunt bucuroși că vor avea parte de o săptămână în inima naturii. Adrian este mulțumit că proiectele sale au ajuns cu bine la final, reușind astfel să pună bani deoparte pentru această ieșire din oraș. Corina, soția sa, îi zâmbește de fiecare dată când el o fixează cu privirea. Este mulțumit în sinea sa că a reușit să le facă soției și gemenilor o bucurie de aniversarea lor de 10 ani.


Vacanță la 3 Stejari Brașov


Complexul turistic 3 Stejari, de la o aruncătură de băț de orașul Brașov, este pregătit să-i primească. Adrian a ales această locație din dorința evenimentelor perfecte și pentru poziționarea avantajoasă pe care o are complexul turistic 3 Stejari.

Un eveniment perfect în familie ar fi clar această vacanță în Brașov într-un loc aflat deopotrivă în mijlocul naturii dar și aproape de centrul unuia dintre cele mai frumoase orașe  din România.


[...] Odată ajunși la 3 Stejari Brașov copiii și-au dorit să mângâie poneii și să încerce o sesiune de călărie. Cât timp Adrian realiza check-in-ul, Corina surprindea câteva amintiri pe camera video, cu copiii în preajma poneilor. Chiar din prima zi de ședere la 3 Stejari Brașov, Adrian și-a dat seama că locația aleasă de el este o alternativă bună la alte locuri de  cazare în Brașov mai ales că până în centrul orașului ar fi putut ajunge în aproximativ 15 minute.

O mare provocare pentru Adrian și Corina era să-și învingă teama de înălțime, executând o traversare cu tiroliana din Canionul 7 scări. Ar fi avut de traversat doi km deasupra Canionului și Pârâului 7 scări, și chiar drumul forestier, toate la un loc oferind o porție importantă de adrenalină și priveliște deosebită.


Printre obiectivele aflate pe listă în ziua trei și patru toată familia ar fi mers la pas pe traseele montane din zonă, bifând printre obiective Peștera de Gheață, Prăpastia Ursului, Lespezile de Piatră Scrisă sau pur și simplu peisajul splendid al masivului Postăvaru.

Orașul Brașov ar fi desigur un obiectiv de neratat. Nu ai timp să vezi toate obiectivele din Brașov într-o singură zi. Fie că te plimbi pe străzile înguste din centrul vechi, fie că urci la Cetățuie sau Belvedere de pe Tâmpa, orice activitate este o plăcere. Relaxarea la un tenis de câmp la dublu, între juniori și părinți ar fi un mod bun de relaxare și încheiere a unei săptămâni relaxante într-un oraș splendid al României.

Articol scris pentru SpringSuperblog2015

luni, 16 martie 2015

Cadouri deosebite pentru oameni speciali

Pe la 19 ani susțineam primul interviu de angajare. Nu aveam experiență, dar mi se părea interesant să ai propriile venituri în urma muncii depuse. În naivitatea mea credeam că este destul de simplu să administrezi un salariu în așa fel încât să îți ajungă până la următoarele fonduri intrate în cont. Mi s-a aranjat un interviu la un om de afaceri foarte influent și bogat. Deținea pe atunci două hoteluri și un lanț de restaurante în județul Prahova.

E greu să alegi cadoul potrivit pentru un om de afaceri


Am zis să nu merg cu mâna goală la un om  care vrea să ofere un loc de muncă unui om fără pic de experiență în muncă. Am ales un cadou de lux pentru un om care și-ar fi permis orice obiect oricât de scump. Nu-l puteam jigni, așa că i-am cumpărat un cadou special. Nu e ușor să alegi cadouri pentru oameni de afaceri. Eu am ales o pană de lux pentru scris, de 29cm cu două penițe și un design deosebit, precum cele pe care le găsim astăzi pe MyMan.ro 


Cu inima strânsă de emoții am pășit în biroul acestuia. Era gol, dar secretara mi-a spus să-l aștept acolo. Biroul era plin de decorațiuni retro, multe dintre ele nefiind tocmai potrivite în același spațiu. M-am gândit că unele dintre acele decorațiuni erau de fapt cadouri speciale la care nu putea renunța, de aceea le-a pus pe toate la un loc. Pe birou stătea de strajă un luptător medieval îmbrăcat în armură și cu o sabie lungă ținută strâns în mâna. 


Pe cealaltă latură a biroului o busolă maritimă încerca parcă să găsească nordul pe globul pământesc de lângă ea. Lumina difuză răsărită din câteva lămpi vechi provenea de fapt de la focul ce ardea cuminte. Era o atmosferă plăcută și în același timp dubioasă în acea încăpere. Mobilierul era și el vechi și dădea impresia unor timpuri demult apuse. Pe o măsuță cu picioare solzoase trei șerpi erau cu gurile larg deschise, pregătiți să muște orice trup amenințător. Măsuța cu șerpi pe post de picioare era flancată de două jilțuri impozante pe ale căror mânere stăteau de veghe niște lei cu coamă aurie. Un joc de șah aștepta mutarea decisivă. Un nebun ar fi putut ataca regina în mod decisiv, lăsându-se pradă pionilor ce o păzeau bine. Nu știu însă dacă era rândul lui, așa că nu l-am mai băgat în seamă, dar am studiat în continuare tabla de șah din aur și argint. 
- Șah! 
O mână mută un pion, descoperind bătaia turnului către regele de culoare. Am ridicat privirea și am dat cu ochii de omul pe care-l așteptam. 

Cu o mutare inspirată mi-am creat o primă impresie bună. Acoperirea regelui meu și șah la regele lui. Calul meu a fost mai nărăvaș decât speram. Nu a fost mat, dar jocul nu a mai continuat. 

Am făcut cunoștință, m-am prezentat și i-am oferit cadoul pe care părea să-l aprecieze în mod sincer. am reușit să fac o impresie bună și să obțin jobul de ospătar într-unul dintre restaurantele sale. Poate că mutarea de pe tabla de șah avusese impactul ei. Asta nu mai știu, dar știu că acel episod a fost unul marcant. Atât de deosebit încât uneori simt nevoia să mai povestesc despre el, chit că o fac în scris pentru un concurs plăcut precum SpringSuperblog.

Vouă ce moment din viață v-a plăcut atât de mult încât să-l tot povestiți?

sâmbătă, 14 martie 2015

Ador căldura apartamentului meu

Îmi place căldura, fie că mercurul din termometrul urcă la 25 de grade fie că se îndreaptă amenințător spre 50. O iubesc și o suport mai mult decât frigul deranjant și uneori neiertător. Nu știu de ce apartamentul în care locuiesc este atât de călduros mai ales că nu este izolat termic, dar știu că iarna nu am nicio problemă cu gerul de afară atât timp cât sunt în camera mea. Și mai știu că în cazul în care aș vinde sau aș închiria acest apartament, ar trebui să prezint clintului meu un certificat energetic.


Certificatul energetic este obligatoriu la vânzare sau închiriere încă din anul 2013. Așadar la vânzarea sau închirierea unui imobil se ia în considerare și părerea unui expert termografie, care va elibera certificatul energetic.

Ce înseamnă acest lucru pe termen lung? Reprezintă un confort termic sporit și facturi mai mici plătite către furnizorii de resurse energetice. De asemenea ai asigurată locuința din punct de vedere termic, astfel încât toate cheltuielile pe care le-ai fi putut avea cu izolarea termică a  acesteia, să nu mai fie necesare.

Pentru mine căldura oferită de apartamentul într care stau este suficientă, ba mai mult, sunt nevoit să o reglez în mod constant prin deschiderea largă a ferestrelor, chiar și in miez de iarnă.

Chiar și acum când scriu acest articol participant la Spring  Superblog 2015, sunt la mânecă scurtă chiar dacă afară sunt destul de puține grade încât să mă oblige sa port geacă și fular atunci când ies din casă.

Zile călduroase vă doresc!

joi, 12 martie 2015

Plimbări prin Asia

Asia este continentul imens ce te îndeamnă să-l descoperi pas cu pas. În Asia te poți aventura în vârful lumii pe un pisc numit Everest, dar pe care oamenii locului îl numesc în nenumărate feluri. La poalele Everestului umiditatea este cel mai mare inamic, dar ăsta nu cred că ar fi un impediment pentru oamenii cu spirit aventurier. Zburând deasupra Asiei către Sud, ajungi în zone insulare. Mii de palme de pământ formează cele mai splendide locuri de pe planetă. Malaezia, Filipine sau Indonezia sunt locurile în care aș merge fără a sta pe gânduri, de fiecare dată cu alte gânduri. China și India sunt alte două mari provocări. Deși mi-ar fi greu să mă strecor printre miliardele de oameni din aceste două state imense ca suprafață și număr de locuitori, aș accepta imediat provocarea.

Aș mai pleca de câteva ori prin oferte turistice CND Turism într-una dintre aceste destinații exotice
Aș putea fi pe rând turist de ocazie, vizitând cu precădere numai anumite obiective. Mi-aș dori să fiu pus în pielea turistului sportiv care merge in sălile de baschet din China pentru a urmări live meciuri de-ale echipelor Liaoning, Beijing sau Qingdao, echipe care joacă un baschet mai frumos de cât cel din NBA și mult mai spectaculos. Nici sălile de baschet din Filipine nu le-aș lăsa deoparte, având în vedere că am vizionat sute de ore de baschet între echipele acestei țări. Rain or Shine sau Talk and Text ar fi două dintre echipele pe care mi-aș dori să le văd la treabă.
Turistul cercetător - mi-aș dori să merg la pas prin pădurile de bambus ale Chinei să descopăr flora și fauna de pe Râul Galben alcătuindu-mi propriile atlase botanice cu fotografii și informații culese de mine pe teren.
Turistul clasic - deși nu-mi este cea mai dragă tipologie de turist, recunosc că mă surprind deseori în această ipostază. Dar dacă ar fi să-mi fac selfie-uri cu Marele Zid Chinezesc, sau cu templele budiste și hinduse, atunci aș face asta cu dragă inimă.


Turistul alpinist - dacă tot am amintit de Everest, nu am cum să nu recunosc că ar fi una dintre provocările vieții să cuceresc cel mai înalt vârf al lumii. Hymalaya nu este la îndemâna oricui și totuși sunt deja câțiva români care au cucerit vârful lumii.


V-aș saluta cu drag de la 8848 de metri, la finalizarea unui circuit turistic asiatic dus la bun sfârșit. Mi-aș face și-un selfie de pe Mama Universului (Chomolungma), așa cum îi spun tibetanii, sau aș sculpta pe monumentul trecerii mele pe acolo sigla Superblog, concursul cel mai drag bloggerilor, concurs la care particip și eu inclusiv cu acest articol.

Iată numai câteva dintre tipologiile de turist pe care le-aș putea încerca prin frumoasa Asie, cea care iubește orezul, cea care este scăldată de ape calde la Sud și mărginită de Siberia de gheață la Nord. Aș mai merge în călătorii cu prietenii, în care să mă pierd în aglomerata capitală a Indiei, să îi cunosc numeroșii oameni, unii mai săraci și mai exploatați chiar decât românii, alții bogați din cale afară. Mi-aș dori să fiu reporter în Afganistan să iau pulsul ofensivei talibane chiar de la fața locului, dar nu mi-aș dori nicidecum un final nefericit. Aș bea vodka cot la cot cu frumoasele rusoaice, dar sunt convins că aș sfârși exploatat sexual de acestea după atâta băutură. Desigur că pentru ele ar fi numai aperitivul unei nopți de amor, în timp ce pentru mine ar fi biletul către rai.
Aș mai urca in zgârie-norii din Dubai și aș juca tenis de câmp pe deja-celebrul teren de tenis din vârful hotelului Burj-al-arab. Pot să mi-o imagine ca adversară pe Simona Halep? Sigur că pot. Pot să visez frumos.

La final m-aș întoarce în Europa, traversând singurul oraș din lume întins pe două continente, nu înainte de a vizita celebrele moschei turcești.

Și revenind cu picioarele pe pământ, aș mânca ceva dulce, eventual tot turcesc: rahat. Am auzit că-i tare bun! :)

marți, 10 martie 2015

Frumusețea naturală se întreține cu ingrediente naturale

De fiecare dată când mă uit la o femeie o apreciez din prima dacă văd că este frumos aranjată și își menține frumusețea naturală. Sunt femei care își mențin frumusețea naturală folosind produse naturale. Pe asta contează și Farmec, despre care v-am mai vorbit de atâtea ori. De aceea produsele lor sunt rupte din natură, precum sunt și iaurturile cu bucăți mari de fructe.

Farmec ne propune gama Gerovital Hapiness recomandată persoanelor peste 16 ani. Cele trei subgame Gerovital Hapiness sunt dedicate după cum urmează: 
ten normal-zmeură , afine pentru tenul mixt și gras, caisă pentru tenul uscat.

Dacă ar auzi bunica în ce fel se folosesc fructele din grădină cu siguranță ar spune că frumusețea vine din natură de la Doamne-Doamne. Sigur că da bunico, dar nu ști dumneata că femeia modernă se înfrumusețează prin metode moderne, inspirate din natură. Nu e ca și cum bunicu face o caisată din caisele din grădină, o bea și se consideră frumos în fața lui Dumnezeu. Oamenii de la oraș în mod deosebit folosesc ingredientele momentului create special pentru ei, pentru a întreține frumusețea naturală. Despre asta este vorba. Măștile tradiționale cu tărâțe de grâu, castraveți, pepene sau banană nu se folosesc în mod obișnuit în zona urbană. Oamenii au evoluat bunico!


Așa se schimbă oamenii. Bunicii mei definesc altfel frumusețea, oamenii de la oraș au altfel de obiceiuri. Farmec realizează, prin produsele sale inspirate din natură, liantul între tehnicile de înfrumusețare naturale și cele moderne. Acest lucru ne place și ne dă încrederea necesară pentru a le folosi și a ne întoarce către origini.

Articol participant la Superblog.

duminică, 8 martie 2015

Cum ma vad peste cinci ani? Scenariu posibil!

Anul 2020
Mă scol dimineața, mă duc la serviciu. E un hobby de-al meu... &%$#@%  Asta era dintr-o melodie mai veche. Dar ghici ce! Mi se potrivește!
Ai mei s-au mutat la țară, eu am rămas singur în apartamentul în care m-am născut și am crescut. Atât de singur încât m-am gândit că trebuie să-l umplu de oameni. L-am transformat în birou imediat ce am constatat că are potențial de a produce bani. În momentul de față produce bani prin natura sa de "sediu" AVBS Credit, mulțumită francizei pe care am accesat-o gratuit de la compania mamă. Franciza gratuită de la AVBS Credit mi-a oferit ocazia să-mi deschid această afacere în domeniul financiar bancar,  domeniu în care mă simt precum peștele în apă.

În clipa în care Vasile, un prieten din copilărie, a venit în sediul meu AVBS Credit am început să-i prezint afacerea pe care o pusesem pe picioare în apartamentul meu de trei camere.
- Uite Vasile, aici era sufrageria, pe care am transformat-o în biroul principal. Aici lucrez eu și Felicia, pe care poți să o saluți chiar acum. Bună Felicia! Cum merge treaba azi? Ești în formă bună din câte văd!
Felicia roșește în prezența lui Vasile și-mi răspunde îngăimând în sânul ei "e totul ok!"
Vasile spune "bună ziua!" și continuă să mă urmărească, dând dovadă de un interes din cale afară.
- Uite aici, continui eu, bucătăria am transformat-o în camera de așteptare. Chiar se întâmplă să avem mai mulți clienți la un moment dat, pentru că oamenii sunt mulțumiți de serviciile noastre și ne recomandă mai departe.
- Dormitorul mic este tot un birou în care lucrează Suzana, care este broker credite bancare la AVBS Credit ca și Felicia, iar la celălalt birou lucrează Mihai care este specialist în comunicarea cu publicul în online și offline, dar asigură și mentenanța paginilor noastre de prezentare pe internet și datele clienților.
Eu mă ocup de alte lucruri mult mai simple și de bună dispoziția celor trei angajați.
- Îmi place! Exclamă Vasile! Acum prezintă-mi o ofertă de creditare. Vreau un credit IMM pentru a-mi continua investițiile în ferma de capre.

- Sigur, mai întâi am să te informez ce presupune fiecare ofertă de credit bancar, mai apoi ne gândim care ofertă ți se potrivește cel mai bine ca să știm ce fel de dosar întocmim. Vreau să-mi pui orice întrebare ai, oricât de simplă sau complicată, pentru a pleca de aici complet lămurit, pentru a ști exact ce vei semna, ce vei primi și ce obligații îți asumi.
- Am înțeles, dar cât trebuie să plătesc pentru toate serviciile pe care mi le oferiți?
- Nu știu, dai cât crezi că face!
Vasile se uită lung la mine și nu înțelege nimic. Eu izbucnesc în râs și îl asigur că a fost o glumă.
- Noi la AVBS Credit Ploiești, precum și în celelalte sucursale din toată țara, nu percepem comisioane de la clienții care vin la noi, pentru că de fapt banca de la care vom contracta creditul ne oferă nouă comision. Tu doar te bucuri de obținerea creditului fără bătăi de cap, prin intermediul nostru pentru că îți oferim consultanță gratuită.
Vasile a avut o expresie de mulțumire și surprindere în același timp. El a fost primul dintre prietenii din copilăria mea care a apelat la serviciile firmei mele.


Acum în anul 2020 trendul de acum cinci ani s-a concretizat. Oamenii chiar descarcă aplicația AVBS Credit de pe Android sau iOS și chiar aplică pentru un credit, fiecare după nevoile sale. Internetul a devenit la fel de vital precum aerul.

 Chiar și nea Costică din deal își vinde țuica pe internet. La fel și AVBS Credit poartă o relație bună cu clienții actuali sau foștii clienți prin intermediul facebook.

Aș mai spune că o franciză oferă multe avantaje față de un business pornit de la zero, deoarece cel care o cumpără beneficiază de o firmă care are deja scheletul construit, chiar și reclama și chiar și suportul pe care îl oferă compania mamă oamenilor de afaceri care-i duc numele mai departe

În speranța că nu-mi voi pierde calitățile de șef și nici nu voi scăpa afacerea din mână, las mărturie acest articol scris pentru Superblog cu mult drag.


vineri, 6 martie 2015

Broderie sau blogderie?

[...] iesisem extrem de multumit din acel magazin de electrocasnice. Dintre sute de oferte la electrocasnice m-am ales cu o masina de cusut de ultima generatie. Ce poti face cu o masina de cusut care are zeci de functii, inclusiv ecran LCD iluminat? Nu stiu exact toate aplicatiile pe care le-ar putea face cineva cu ajutorul unei masini de cusut precum cea din imaginea atasata, dar e clar ca functiile si specificatiile acesteia ofera multe optiuni. M-a convins mama sa-i cumpar una noua. Ea coase si brodeaza la masina de cusut sau de mana de cand sunt eu mic. Si daca tot i-am luat una noua de ultima generatie, mi-am propus deja ce voi face si eu cu ea. Oricum oferta de aici a fost tentanta, la fel si garantia oferita. 36 de luni garantie reprezinta cea mai buna garantie ca produsul este unul de calitate.



Cum masina de cusut a fost achizitionata cu un scop principal bine conturat, m-am apucat  de treaba. Pe o imensa bucata de material alb precum spuma laptelui, m-am apucat sa brodez usor, incepand din coltisor. Fiecare litera brodata de mana putea fi brodata lejer prin programul prestabilit al masinii de cusut Brother. Programele acesteia pot memora orice desen si masina de cusut are deja in memorie 55 de litere, cifre si semne de punctuatie din belsug.

Imaginile au fost mai greu de realizat, dar a fost o placere sa brodez cu drag si spor pentru al blogului viitor. Sigur ca da! Mi-am permis sa printez brodez prima pagina a blogului meu. Franturi de amintiri mi-au inundat mintea si toate stranse bine precum un material strans de gherghef, mi-au dat senzatii de vis. Imi pot broda blogul si-l voi avea la purtator. Cine este Adrian Rotaru? Este tipul ala ciudat care are un sacou multicolor. Pe bratul stang e plin de prieteni din zona virtuala. Sute de like-uri sunt bine tesute la sfarsitul articolului.

sursa foto: renovat.ro
Articolul in sine este brodat cu dragoste si descrie pasiunea pentru blogging. Un banner face reclama de deasupra buzunarului de la piept, in timp ce un stream video se pregateste sa deschida videoclipul Happy in Ploiesti.

Haina asta frumos brodata este menita sa faca imaginea unui blogger ploiestean unica in oras. Din buzunarul de la pieptul sacoului isi face aparitia o batista pe care sunt brodate cateva titluri intr-un blogroll scurt.

In incheiere scrie clar ca a participat la concursul SuperBlog si a fost si finalist de cateva ori, iar acum a devenit dependent de aceasta comunitate frumoasa creata in jurul acestei competitii. Chiar si acest articol este brodat special pentru Superblog!
 

Inca o aventura Superblog începe astăzi pentru mine

Azi e zi de deadline și tot azi m-am hotărât și eu ca nu pot sta departe de emoțiile acestui concurs. Plus ca azi mi-am revăzut diplomele de la concursurile anterioare și mi-am reamintit de cele două gale de premiere la care am participat.

Si dintr-o dată am constatat ca am destule motive să particip și la concursul acesta primăvăratic.
Va fi o ediție în care voi posta numai prin intermediul telefonului articolele participante la SpringSuperblog 2015, așadar ar putea însemna o provocare in plus.
În speranța că nu voi da cu bâta în baltă și ca voi fi la final între primii 15 participanți, va urez aventură plăcută și fairplay!

PS: locul 15 nu e chiar un obiectiv mulțumitor, dar la concursul Superblog participă oameni care scriu extraordinar de bine. Așadar am să încerc să fiu cât mai aproape de valoarea lor.

marți, 29 aprilie 2014

Despre Gala SpringSuperblog2014

Sunt finalist in editia de primavara a concursului Superblog2014. Sunt si voi ramane, chiar daca perioada de desfasurare a concursului s-a incheiat. Atat de mult mi-a placut sa particip de aceasta data incat e foarte posibil sa mai vreau sa particip la editiile viitoare. Dar am sa va povestesc in detaliu cum a aratat Gala SpringSuperblog2014 inainte si dupa. 

Am fost pus in situatia in care nu puteam ajunge la eveniment, desi vroiam voiam nespus de mult sa-mi cunosc rivalii cu care m-am duelat de la distanta in articole pline de creativitate de toate felurile. Dar am putut reface programul la serviciu si le multumesc pe aceasta cale colegilor care au acceptat schimburile de tura propuse de mine. Si sefului desigur, fiindca a acceptat schimburile. 

Sambata am plecat direct de la serviciu, avand schimburile la mine, mi-am luat mancare direct de la serviciu, ca doar nu gatisem degeaba o zi intreaga pentru altii. Mi-am facut un pachetel si am plecat catre gara. Eram tare obosit, fiind trezit de la ora 6 dimineata, insa asta nu m-a oprit deloc sa sper ca voi face noapte alba in club, la petrecerea superbloggerilor.

Am ajuns in Bucuresti in zona Unirii la ora 17:00 si cum aveam suficient timp sa ajung pe strada Blanari acasa la Doctor Deco, am zis sa parcurg distanta pe jos. Numai ca m-am bazat total pe instinctul care m-a tradat de data aceasta. De la Unirii trebuia sa aleg strada care ducea catre Centrul Vechi al Bucurestiului. Dar am ales gresit in doua randuri strada care mi-ar fi trebuit mie, asa ca s-a facut 17:45 si eu inca nu-mi gasisem calea. Am intrebat in cele din urma o doamna, ca deja ratam ora intalnirii. Si doamna mi-a tot explicat sa merg la Unirii si de acolo... de acolo.. i-am explicat ca nu mai am timp sa ajung pana la Unirii si am intrebat-o daca exista un drum mai rapid de parcurs pe jos pana pe Lipscani. A zis ca se poate, dar ca este posibil sa ma ratacesc iar. Mi-am asumat actiunea si am pornit pe unde mi s-a indicat. Am ajuns unde a trebuit, taind drumul in diagonala si am ajuns chiar la ora 18:00 cand aveam intalnirea. Acolo am dat de o multime de oameni necunoscuti. Nu cunosteam pe nimeni dupa chip. Abia cunosteam cativa oameni dupa nume. Dar asta nu m-a impiedicat sa socializez cate putin cu ei, mai timid asa cum sunt eu la inceput. Am facut si un aranjament ornamental pentru masa de Paste pe care Doctor Deco mi l-a daruit la sfarsit. 

Apoi am mers la hotel sa ma cazez. Eram singur, dar de data aceasta cam stiam unde trebuie sa ajung, ca trecusem pe acolo tocmai cand taiasem drumul catre Lipscani. A fost o intamplare care insa m-a ajutat mai tarziu. Si am ajuns din prima la NH Hotel unde mi-am facut Check in-ul imediat. Am urcat in camera si cand m-am asezat in pat, parca nu-mi mai venea sa ma ridic. Trebuia sa ma schimb de club si sa merg intai in centrul istoric sa mai socialiam putin intre bloggeri. A fost cam a treia oara cand am  fost pus in situatia de a gasi o locatie in acea zona. Ma tot ratacesc pe acele stradute... Am gasit cu greu locatia. Mi-am gasit un loc langa Vavaly, sotul ei si copilul Dante. Pe cealalta parte era Calin Ciabai cu sotia sa si Adela cu iubitul. Langa masa mea stateau Emil Calinescu (umbla vorba ca e blogger nu om) Claudia Patrascu, Albert Budica, Adrian Gainaru, (cu care am stat in camera). Am tot tras cu urechea la ce se vorbea in jurul meu si am intervenit numai unde era cazul. Oamenii se cunosteau dinainte asa ca in unele cazuri se facusera grupulete. 

A urmat partea in care am mers in club Spice. Am avut mese rezervate si cate ceva de la bar din partea casei. S-a ocupat Claudia Patrascu de asta, asa cum s-a ocupat de multe altele, ca sa ne fie noua cat mai bine. Nota 10 pentru organizare! Aici am mai cunoscut cateva fețe noi, am socializat cu oameni cu care nu schimbasem vreo vorba, am dansat si am dansat din  nou. M-a impresionat Cristina din Moinesti cu dansurile dumneaei, in ciuda fizicului care nu ai spune ca ii ofera asa mobilitate. La fel si Gelu din Buhusi. Pe Cristian Ghita (unul dintre sponsorii concursului) l-am tot tinut de vorba inainte sa vina oamenii pe ringul de dans. Am tot vorbit despre jurizare, despre atingerea obiectivelor, despre mine, despre firma pe care o are. Am vorbit destul de mult si mi-a facut placere. Muzica a fost pe gustul meu iar show-ul facut de Alin Pascal mi-a mers la suflet. Altii nu au fost de aceeasi parere.

Gașca s-a spart pe la ora 2:00 dar unii au mai rezistat pana pe la 3:20, printre care si eu. Nu ma plictiseam deloc, mai ales ca rar ajung prin cluburi, mai ales ca muzica era buna si mai ales ca nu picam de oboseala. Am ajuns si la hotel, unde, ce sa vezi? Nu-mi functiona cartela cu care aveam acces la camera. M-am gandit ca am gresit camera. Dupa numeroase incercari, am mers inapoi la receptie. Am aflat ca de fapt cartela se demagnetizase. In cea mai mare liniste am revenit in camera si mi-am luat locul in pat fara sa deranjez prea tare. Dupa nici 3 ore de somn am fost deja in picioare. Adrian conversa cu Radu Tuglea, in soapta ce-i drept, dar a fost de-ajuns sa ma trezesc. Si dintr-una intr-alta m-am dat la vorba cu Adrian, care are un izvor nesecat de cuvinte sub limba. Vorbeste de nu se mai opreste, desi nu se grabeste deloc sa termine povestea. L-am urmarit de fiecare data cu interes, desi uneori batea campii prin devierile de la subiect. E tipul de om pe care ti-ai dori sa-l asculti povestind fara sa il intrerupi vreun pic. E profesor la baza, dar se ocupa cu totul altceva, pentru ca invatamantul nu mai renteaza.

Sar putin peste partea cu micul dejun care a fost delicios, ca sa ajung la gala propriu-zisa. Ma gandeam ca va vorbi Claudia Patrascu despre concurs, bloggeri si sponsori si ocupantii podiumului vor lua cuvantul. Nu a fost chiar asa si a trebuit  sa vorbeasca toata lumea. Chiar daca multi dintre noi bloggerii ne descurcam bine pe hartia virtuala, la microfon multi am avut emotii. Eu am mestecat guma cum nu-mi place sa vad ca o fac altii si chiar detest asta. Am mestecat-o aproape cu gura deschisa de nu mi-a placut deloc de mine. Am facut si greseli gramaticale si toate astea fara a-mi da seama in momentul acela. Atat de tare am fost coplesit de emotiile vorbitului in public. Consider ca poti scapa de frica vorbitului in public numai in cazul in care faci foarte multe exercitii de acest fel. Altfel este greu sa reusesti sa te controlezi in astfel de momente daca vorbesti unui public mai consistent, o singura data pe an. A fost o gala extraordinara. Mi-a placut pana la urma ca s-a dat cuvantul tuturor participantilor prezenti si chiar mi-as dori sa ma mai numar printre participanti si in editiile viitoare. (mi-a venit randul la 01:17:15)



In final le multumesc tuturor celor cu care am interactionat in cele doua zile si sper sa ne mai auzim, citim si ajutam chiar daca numai de la distanta.

luni, 14 aprilie 2014

Vizita la Doctor Deco

Sambata mi-a placut tare mult cand am intalnit bloggerii alaturi de care am concurat in editia de primavara a Superblog2014. I-am intalnit in timpul unei vizite la Doctor Deco pe cei mai multi dintre ei. Doctor Deco ne-a primit bine, cu suc si crantanele, dar si cu bratele deschise. Desi spatiul mic a facut fata cu greu numarului mare de persoane prezente, un aranjament penru Paste tot a putut sa-si faca fiecare daca a vrut. Acesta a fost cadoul nostru de la Doctor Deco. Sa va arat cam ce am reusit eu sa fac.

Nu e cel mai extraordinar aranjament, dar este facut de mine si l-am asezat frumos pe birou ca sa aduca putin iz primavaratic in camera mea. 

miercuri, 2 aprilie 2014

Poveste de superblogger

        Aventurile unui superblogger
           Povestea aduce in prim plan bloggerii din Romania care se intersecteaza in circumstante mai putin obisnuite. Nu se cunosc, insa comunica periodic. Lupta pentru acelasi scop, dar nu se ataca unul pe celalalt. Singura unealta pe care o folosesc in aceasta lupta la distanta este blogul fiecaruia iar frontul de lupta este clasamentul Superblog. Fiecare dintre acestia are o pasiune deosebita pentru blogging si isi doreste sa ajunga cat mai cunoscut in Romania. Prin intermediul Superblog s-au cunoscut ca si adversari, dar scopul lor comun este sa scrie articole de calitate si sa primeasca note cat mai mari pentru a fi propulsati cat mai sus in ierarhia competitiei. 
          Lupta are loc in decursul anilor, iar cei mai buni se aleg de la o editie la alta. Firul povestii urmareste evolutia bloggerului Adrian Rotaru, care este personajul principal al filmului. Evolutia sa incepe in anul 2011 cand realizeaza ca are nevoie de ceva nou pentru el si blogul sau. Se inscrie astfel in competitia Superblog2011 in care spera sa termine cat mai sus. Incheie pe locul 44 obtinand o diploma de finalist si un premiu pentru clasarea in primii 50 de superbloggeri ai anului. Este bucuros de ceea ce a realizat, dat fiind faptul ca infruntase peste 250 de oameni. Face schimb de link cu www.Robintel.ro, blogger care castigase competitia si adauga alte pagini in blogroll. Aventura sa nu se opreste insa acolo. Pe masura ce timpul trece, blogul sau capata un alt scop. Nu mai scrie numai de placere, ci incepe sa monetizeze pasiunea sa de pana atunci. Vin momente de cumpana in care vrea sa renunte, dar se trezeste la realitate si continua aventura din spatiul virtual. Tot in 2011 ia contact cu bloggerii mai experimentati din Ploiesti, cu care se intalneste lunar in offline. Acestia il inspira prin activitatile lor, asa ca Adrian Rotaru se implica in propriile proiecte si se alatura unor campanii, crescandu-si imaginea de blogger, cel putin la nivel local. 
           In 2012 lupta sa cu bloggerii din Romania continua. Se inroleaza din nou in competitie, dar timpul nu-i permite sa ajunga la finalul acesteia. Ramane insa la curent cu desfasurarea concursului si descopera un nou castigator in spatele blogului www.mnealui.info. Castigatorilor Superblog din anii 2011 si 2012 li se alatura ca  bloggeri parteneri www.LexaVerzes.rowww.Nebuloasa.info,
www.Irealia.euwww.sexulslab.info si www.romaniistiuromaneste.wordpress.com
           In anul 2013 nu participa la Superblog. Are cateva proiecte strans legate de calitatea sa de blogger. In luna martie participa activ si cu succes in proiectul „100 de km impotriva sedentarismului”, proiect in cadrul caruia parcurge in mers pe jos distanta dintre Ploiesti si Brasov. Doua luni mai tarziu ajunge pe bulina rosie TedX unde intra in pielea unui personaj-vedeta si este aplaudat de un public exigent. 
           In 2014 ii revine pofta de Superblog si isi propune sa termine in primele 20 de locuri si trateaza cu seriozitate competitia, urmarind toate emisiunile Superblog de pe www.RadioLynx.ro.  Inevitabil, urca in topul zelist. Revenit cu picioarele pe pamant, filmeaza pentru Happy (in) Ploiesti si incepe o noua colaborare in sfera online datorita activitatii de pe blog.
           Povestea este intrerupta in mod subit in timpul competitiei SpringSuperblog2014, cu Adrian Rotaru pe un loc 13. L-a ajuns ghinionul, s-au norocul l-a propulsat spre inaltimea clasamentului? Filmul se termina in coada de peste, continuarea putand fi inchipuita de catre public, conform asteptarilor fiecarui individ.
Trailer-ul poate fi vazut in emisiunea „Destine ca-n filme” pe TVR2.
Scenariul este inspirat din realitate.

Articolul participa la competitia Spring Superblog2014.
             

duminică, 30 martie 2014

Schimbare ca prin farmec

                            Se dadu de trei ori peste cap si se transforma in print.
         Asa se intampla in basmele copilariei. Perosnajele se puteau schimba ca prin Farmec. In realitate insa schimbarile in bine nu sunt la indemana oricui. Mai ales cand vine vorba despre schimbarile de personalitate. Nu vi s-a intamplat niciodata sa nu va placa ceva la propria persoana, dar sa nu puteti schimba asta oricat ati dori? Mie mi s-a intamplat si mi se intampla in continuare. Am avut parte de o schimbare de comportament in trecut. Din rau in mai bine as zice eu. Cel putin acum sunt mai calm si nu mai ma mai agit din senin. Am devenit ceva mai ardelean din acest punct de vedere. Mai am insa cel putin un lucru major de schimbat la mine. Imi lipseste rabdarea. Uneori ma exaspereaza lipsa mea de rabdare si am de pierdut mult din cauza aceastei lipse acute.

O schimbare

         Acum un an am apelat insa la o proba de foc cu scopul de a-mi demonstra ca pot fi si rabdator daca-mi pun in minte cu tot dinadinsul. Asa ca am hotarat ca e timpul pentru o schimbare de look. Iar schimbarile de look cele mai simplu de realizat sunt legate de coafura, frizura, respectiv aranjarea parului facial la barbati. Cum barba inca nu prea am, am hotarat sa-mi las parul sa creasca. I-am dat termen un an pentru a creste si a lua o decizie in privinta aranjarii lui. Am trecut cu greu anul, prin nelipsitele critici si chicoteli din partea colegilor de serviciu pe seama parului meu nici prea mic nici prea mare, care nu se aseza de niciun fel. Si cu toate astea am avut rabdarea de a respecta termenul autoimpus.
          S-a facut martie 2014 si mie imi pica parul tot mai tare. Bretonul imi ajungea deja sub barbie, iar la spate il puteam prinde in coada. Mi-a placut schimbarea. Ceea ce nu-mi placea era parul care cadea in exces. Asa ca m-am tuns de doua ori in doua saptamani, pana am ajuns la o noua schimbare de look care ma face sa ma simt bine. Mi-am dat refresh cu un look primavaratic. Desigur ca parul inca imi cade, dar aceasta problema o voi rezolva in curand. Urmeaza sa incerc un kit de tratament pentru regenerarea parului. Gerovital Plant tratament actioneaza prin vitaminele A, E si B5 in vederea restructurarii parului degradat. Asta e si problema mea, iar regenerarea parului folosind acest tratament de la Farmec, este scopul meu final. Tratamentul ar trebui sa-mi regenereze firele de par, sa le impiedice sa cada, datorita extractelor vegetale pe care le contine. 

           Daca tot am reusit schimbarea de look si am dat dovada ca pot avea rabdare pe termen lung, ramane sa aplic aceasta metoda si pe termen scurt. Urmatorul obiectiv prin care sa-mi determin rabdarea sa-mi fie si prieten, nu numai dusman, este acela de a gestiona veniturile de la o luna la alta, indiferent de valoarea lor. In prezent nu reusesc sa tin de bani dintr-un salariu in altul iar acesta este un defect cauzat de lipsa de rabdare. Acestea fiind spuse, sa ne auzim cu bine, fericiti,sanatosi, rabdatori si cu bani pana pe 10 aprilie cand iau urmatorul salariu! 
            Voi avea oare parte de o schimbare ca prin farmec?

Acest articol participa la competitia SpringSuperblog2014.

sâmbătă, 29 martie 2014

NH Hotels si Earth Hour

       Am fost la un eveniment Earth Hour de senzatie, organizat in incinta NH Hotels Bucharest. In calitate de blogger am primit o invitatie alaturi de oameni de seama din diferite domenii si oameni importanti din presa. Am avut noroc din doua puncte de vedere. Unul datorita faptului ca sunt blogger, formator de opinie de altfel, iar al doilea datorita faptului ca sunt si superblogger activ. Bucurandu-ma ca ma aflam acolo, am scos repede smartphone-ul si am postat imediat un mesaj pe twitter.
       Evenimentul era dedicat orei Pamantului si metoda prin care ne lipseam de luminile aprinse era o surpriza a hotelului, care ne era gazda si prin locatie, nu numai prin calitatea de organizator. Inainte de ora 20:30, ora la care stingeam lumina pentru ca draga noastra Terra sa-si traga putin sufletul, am fost invitati sa ciocnim un pahar de sampanie si sa ne informam cu privire la conceptele implementate in hotelul NH Bucuresti: Breakfast AntiOx respectiv gama de cosmetice “Agua de la Tierra”, cu ambalaje oxo-biodegradabile. 
        S-a facut ora 20:30. Pe scena improvizata, urca Florin Piersic cu o lumanare in mana. Fata-i brazdata de ridurile neiertatoare, era luminata semiobscur de catre flacara sfioasa. O lumina slaba era acum puternica in mainile acestui om important pentru teatrul si filmul romanesc. Ne-am facut mici in scaune si ascultam discursul maestrului. A inceput prin a recita o poezie. Cu a sa maiastra voce ne-a dus pe culmile uitarii si am picat in plasa-i tesuta cu maiestria unui paianjen. 
Sursa foto:www.publicdomainpictures.net
Apoi ne-a mai incantat auzul cu cateva poezioare, dupa care a inceput sa vorbeasca deschis. Mergea printre noi punand din cand in cand lumanarea intre fata domniei sale si fata unui spectator.
         - Ma, tu cine esti? Esti om ca si mine asa-i? Bucura-te de asta, fa-ti meseria cum trebuie si fii fericit! Nu lasa pe altii sa se bage in treburile tale. Fa orice pentru a-ti continua drumul in viata. (Apoi catre toti) Nu-i timp de stat oameni buni. Si Pamantul asta care ne tine, ne tine cat mai poate. Noi nu ii dam acum o ora lui. Noi ne dam noua insine. Si nu una singura ci una din partea fiecaruia care a fost receptiv la aceasta chemare.
          Asa mi-a spus cand a ajuns in dreptul meu. M-a privit tinta si parca mi-a scris pe creier  cu „varful ascutit al limbii, precum al unui creion”. Mi-am zis ca trebuie sa vorbim mai mult. Doar mi-a spus ca sunt om ca si el. E musai sa m-asculte. 
Sursa foto
          Si mi-am asteptat frumos randul, la sfarsit cand s-a incheiat momentul maestrului. Fiecare interlocutor care-l oprea statea langa dumnealui o eternitate. Asa-mi parea. Si totusi mi-a venit randul si nici emotii nu am mai avut. Domnule Piersic, vreau sa vorbim! Am apasat pe „VREAU” atat de tare incat a parut un strigat de disperare sau cine stie, poate o porunca.    „ - Pustiule, e tarziu si sunt obosit. Nu stiu ce vrei sa imi spui acum, dar te astept maine la micul dejun. Vino la sase!” Apoi intorcandu-se catre ceilalti: „- Eu ma retrag in camera, noapte buna tuturor!” Fiind langa domnia sa am auzit cum a mai adaugat printre dinti: „Frumos hotel!” si batandu-ma usor pe umar imi zise: „- La sase sau deloc!”
Sursa foto: http://q-ec.bstatic.com/
[...] Toata noaptea am stat treaz scriind intrebari, stergand si scriind din nou. Niciuna nu mi se parea suficient de valoroasa incat sa i-o adresez. Un lucru stiam sigur: in fata mea va sta o personalitate si eu va trebui sa dau ce e mai bun din mine. Am iesit in fata hotelului. Se crapase de ziua si ceasul batea de ora 6 in scurt timp. Am respirat adanc, am rupt hartia cu intrebari, mi-am facut semnul Crucii si am intrat in hotel. 
Tocmai coborase din camera si se indrepta catre receptioner. Mi-a facut semn sa ma apropii, iar eu nu am stat pe ganduri.
[...] - Si zici ca ai ceva sa-mi spui?
       - Vreau sa-mi acordati un interviu! Ma numesc Nicusor Adrian Rotaru si sunt blogger. 
       - Ce ai zice de o discutie mai degraba, in timp ce mancam. Poti sa pui totusi intrebari?
       - Perfect! am zis eu, nevrand sa ratez ocazia. Era cu atat mai bine. Discutia putea fi mai amicala si intrebarile mai simple.
        - Cum faceti domnule Piersic de aveti sclipirea unui tanar in ochi, in ciuda varstei?
        - Ciocoflendere, nu-mi spune domnule! Zi-mi simplu: Maestre.(Am ras). Uite ce fac: traiesc, iubesc, iubesc ce fac, traiesc ce fac si mananc asa! zise, aratand din sprancene catre farfuria pe care si-o aranjase la bufet. 
        - Cum adica? Mancati numai fructe si legume? Sunteti vegetarian?
        - Nu tinere! Incerc sa mananc sanatos! Tocmai de aceea am venit aici. Promovez stilul de viata sanatos. Ce-i asta? AntiOx Breakfast! Nu are importanta cum se numeste,dar tu tine minte! Uite asa trebuie sa mananci, macar dimineata, ca sa ramai tanar la corp, la suflet si la minte. Mancarea asta e importanta pentru trup si nu numai! Am mancat asa prima data in Barcelona, pregatit special pentru mine de insusi realizatorul acestui meniu, chef Enrique Martinez. El mi-a spus de lansarea breakfast AntiOx si in Bucuresti la acest hotel.
         - Dar seara nu mancati de obicei? 
         - Mananc si seara. Aseara daca am terminat tarziu am comandat prin Room appetit.
         - Si va saturati dimineata din produse lactate, fructe si legume. Daca-mi permiteti remarca, m-am uitat in farfuria dumneavoastra si aveti doua bucatele de kiwi, una de morcov, doua feliute de cascaval si un ceai. Va ajunge asta? Sunteti totusi un om corpolent. Ma gandesc ca trebuie sa va hraniti bine!
         - Cum sa-ti spun eu tie? Mananc pe saturate chiar. Dar secretul e sa nu te ridici satul de la masa. Si-apoi cu atatea vitamine, cu atata sanatate pe masa, cu un pahar de suc natural la sfarsit, dupa ce mai stam de vorba, ma satur de nu imi mai trebuie nimic cateva ore.
         - Inteleg. Spuneti-mi va rog, cum reusiti sa tineti minte atat de multe lucruri? Ce secret ascundeti? 
         - Nu e un secret (rade), e un dar de la Dumnezeu probabil. Eu nu pot sa uit lucrurile frumoase. De acelea imi aduc aminte cu placere! De acelea si de oamenii minunati cu care le-am petrecut! Si tine minte de la mine! Cu cat uiti mai multe evenimente nefericite, cu atat iti vei aminti mai mult de cele fericite! 
         - Ati avut multe roluri pe care vi le-am apreciat. Mi se pare totusi tragic cand un om in varsta precum sunteti dumneavoastra, sa joace rolul unui muribund. Ce ati simtit ca om, cand ati murit in pielea personajului Octav Mateescu din telenovela Lacrimi de iubire?
         - Intr-adevar. Mi-a fost greu sa mor (zambeste ironic), mai ales ca o femeie tragea de mine sa-i semnez testamentul si sa mosteneasca tot in defavoarea fiicei mele din film. Mi-a fost greu sa mor, imi este greu sa vad prietenii de varsta mea care se duc si stiu ca voi fi trist cand voi pleca din lumea asta. (lacrimeaza). Simt ca inca nu am facut totul pentru a dainui in inimile romanilor de peste cateva generatii. Nu vreau sa ma degradez in inimile lor precum ambalajele biodegradabile ale cosmeticelor Agua de la Tierra folosite in acest hotel. Vreau sa-mi dispara mostenirea in 700 de ani nu in 7 zile precum acele ambalaje. 
          - Imi pare rau, nu am vrut sa va intristez! Sa schimbam registrul! Care este cea mai buna urare pe care ati primit-o la implinirea a 78 de ani?
          - „Happy birthday, big guy! Daca jucai in locul lui Michael Douglas in 'last vegas', macar aveam si eu la ce sa ma uit)" (rade). 
          - Subscriu! Va multumesc pentru timpul acordat domnule! Permiteti-mi sa va imbratisez!
          Nu am terminat bine rugamintea ca m-a si strans in brate si m-a sarutat parinteste pe cap. L-am strans si eu pe masura stransorii in care ma fixase si m-am gandit ca am obtinut mai mult decat un interviu. Am imbratisat un suflet cald, o valoare incontestabila a cinematografiei si a teatrului.
          Am simtit nevoia de o noua postare pe twitter. De data aceasta am ciripit pe contul meu: Multumesc  pentru ca incurajati superbloggerii!

Acest articol participa la competitia SpringSuperblog2014.









joi, 27 martie 2014

O tableta roz de la Azerty

            Abia cumparasem tableta de la magazinul Azerty.ro , ajunsesem acasa si o lasasem pe blatul de la bucatarie cu fata in jos. Blatul curat de altfel, nu mi-a dat de banuit ca-i poate face rau iPad-ului meu proaspat cumparat. Il pusesem sa instaleze o aplicatie si plec la toaleta, ca doar ce bausem doua beri cu baietii de la colt. Cat eram la toaleta cu apa curgand, o aud pe bunica strigand la mine. Ii raspund ca nu am auzit-o si continui sa ma spal pe maini.

Ipad roz la Azerty


Cand ies din toaleta o gasesc pe sotie cu tableta in mana stergand-o cu un servetel. Nu apuc sa zic ceva ca zice ea:
       - Unde ai gasit tableta asta roz? A adus pe roz la Azerty?
       - Alooooooo, ce i-ai facuuuuut? Tableta mea abia scoasa din cutie era roz.
       - Mamaie a dat sfecla rosie prin razatoare, deasupra ei. A folosit-o drept fund! Zise sotia.
Sursa foto
       - Off, fundul **** si cu cine l-a facut!
Iese si mamaie din bucatarie cu sfecla in mana:
       - Ce faci maica mi-ai luat fundul de pe masa?
       - Mamaieeee, fundul ala m-a costat 3000 de lei! Zic eu.
       - Babalau mai esti ma, nu puteai sa-mi zici mie maica? Iti luam unul cu 5 lei de la Gheorghita de langa carciuma!
Azerty.ro
        - Vai de capul meu! Imi zic. Cine m-a pus s-o pun pe masa, nu stiu? Acum mamaie nu avea nicio vina, eu eram singurul vinovat. Marul de pe tableta mea se inrosise iar restul Ipad-ului se facuse din alb, roz. Noroc ca nu patise nimic in rest ca altfel ma alegeam cu paguba mare.
         Ies inapoi la bere, cu Ipad-ul in mana, sa mi-l configureze un prieten. Intre timp terasa se umple si masa la care stau prietenii mei, a adunat mai multi tovarasi la un loc. Cand ma vad cu tableta mea in mana incep cu caterinca!
        - Ti-ai luat tableta roz, ca sa-l cuceresti pe Grasone?
        - Ala roz e iPhone-ul tau pe care s-a suit Grasone?  
        - Nu i-ai zis ma sotiei sa nu-ti spele tableta odata cu hainele colorate?
Toata lumea de la terasa era pe sub masa in hohote de ras si baietii continuau cu bancuri si caterinca. Le-am facut repede o poza si am postat-o pe retelele de socializare. Tableta mea cea roz functiona cum trebuie si-si facea treaba. Ca sa intretin si eu atmosfera le-am zis un banc in acelasi ton prefacandu-ma ca vorbesc la telefon:
          - Alo iubito, ce faci, cum esti imbracata? Intr-o pereche de chilotei roz spui, si ciorapi roz zici. Mai da-mi detalii! Cum? 80% bumbac si 20% poliester ?
Iar rasete si hahaieli, toata lumea radea, si am primit si o bere din partea baietilor. Ei bine asta nu a mai fost roz, dar halba transpira toata, asa ca i-am facut o fotografie rapid cu camera iSight de 5 Mp a gadgetului meu proaspat inaugurat.
           - Display-ul Retina ar fi fost protejat chiar daca mamaie ar fi folosit tableta cu fata in sus, asa ca nu mai e motiv de panica mai baieti. Asa le-am spus in timp ce am dat pe gat jumatate din berea rece. Detaliile tabletei mele, atat software cat si hardware au facut toti banii. In afara de culoarea sfeclei rosie care s-a impregnat usor pe spate, functionarea optima nu a avut de suferit. Pot asculta in continuare Zbor cu parapanta, pentru ca azi "mi-e leneeee", vorba cantecului.
           Prietenul meu care se pricepea mai bine la tehnologie, mi-a aratat multe secrete ale unui astfel de gadget. Cum pot deschide mai multe aplicatii in acelasi timp, cum pot scrie pe facebook sau posta poze pe instagram. Ne-am uitat si la cateva videoclipuri funny, tableta mea devenind astfel vedeta grupului.