Ninge ca-n povesti

Uite ca am asteptat de mult timp o zapada ca aceea cand eram mic si a venit in cele din urma. Este totul alb afara, de te dor ochii daca te uiti prea mult in jos.  E a treia zi cand ninge, desi s-a mai linistit, dar am un mare offf legat de calitatea zapezii, care nu este din aceea care se strange  pe bulgare. Cand eram mic ningea aproape mereu cu zapada de calitate asa cum o numesc eu acum. Aceasta parca ar fi artificiala, caci nu mai are acel "lipici" natural care te ajuta sa construiesti cu usurinta bulgari imensi de zapada, si alte forme din zapada. Ieri am fost liber si mi-am facut de cap prin centrul orasului prin zapada. Nu am stat foarte mult, dar am reusit sa fac un om de zapada in miniatura, care arata chiar foarte bine si care a rezistat pana am ajuns in cartier si poate ca mai traieste si azi daca zapada nu l-a inabusit, sau vreun huligan nu l-a decapitat in locul unde a fost pus. Vantul batea foarte tare in centru la catedrala, si chiar pe tot bulevardul, si viscolea zapada de pe acoperisuri, napustind-o asupra urechilor mele degerate, desi acoperite de caciula de lana. Mai tarziu am reusit sa strecor ciucurii caiulii la urechi, intr-un mod in care ma facea sa arat ca Shrek, dar nu mi-a pasat de nimic in afara  de caldura pe care mi-o dadeau ciucurii astfel pusi.  In centru am facut cativa bulgari, m-am plimbat prin zapada mare, m-am certat cu cativa catelusi care se jucau si ei in zapada precum niste copii, apoi mi-am luat omuletul de zapada si l-am plimbat pe bulevard sa-l admire toata lumea. Nu erau prea multi trecatori in centru, majoritatea adapostindu-se in magazinele calduroase, dar eu tot l-am plimbat pe mos. Cam asta a fost ziua mea de ieri 23 ianuarie 2011 pe care va las sa o vedeti si in cateva poze.