Nu se mai dau banii de la FNI

Cand aveam si eu cativa ani stransesem bani si i-am dat mamei sa-mi puna din alocatie la FNI ca se stie ca era mare dobanda si te imbogateai peste noapte ca vorba aia "Dormi linistit cand FNI lucreaza pentru tine." Si facusem si eu o suma infima acolo, de nu imi putea cumpara din ea decat juma de bicicleta. Era interesant ca pot avea banii mei bagati la banca. Imi placea. Cand a falimentat insa nu a vrut sa dea banii inapoi unui copil care-si luase inghetata de la gura ca sa o puna la "frigiderul bancii." Si am stat cam vreun an si ceva pana i-am primit inapoi . Dar nu erau mai multi. Erau mai putini caci au oprit nush ce comision au crezut ei ca este de cuviinta pentru suma aceea. Oricum era prea mare comisionul pentru asa o suma infima. Din pacate au cazut prada acelui faliment multi batrani si multi oameni saraci care sperau intr-o economie activa care sa creasca in cateva luni intr-un mod ideal pentru orice om. Dar nu a mers foarte mult asa cum era de asteptat, si dupa cateva luni de zile sloganul s-a transformat in "Dormi linistit FNI nu mai lucreaza pentru tine." Asadar nu mai avea rost sa mergi la banca sa faci nu stiu ce tranzactii lunare. Fara stat la cozi fara alte chestii numai cu o teapa mare incasata in stil romanesc. S-au dat numai banii putini, ai persoanelor care-si pusesera foarte putini bani acolo. Restul de oameni pagubiti au ramas cu ochii in soare si cu multele procese care au avut loc in anii ce au trecut de la marea "tzeapa de Romania." Cunosc o femeie in varsta care isi vanduse apartamentul si a bagat toti banii la FNI. I-a pierdut pe toti si acum se taraste prin tribunale in speranta recuperarii lor intr-o buna zi. Probabil va muri si acei bani nu-i va mai primi. A fost greseala vietii ei facuta tocmai la batranete cand nu mai poate efectua vreo munca aducatoare de bani buni care sa asigure un trai decent. Asadar FNI nu a tinut cont de oamenii amarati lovindu-i pe la spate si naruindu-le visele si vietile.

De ce v-am povestit asta? Pentru ca ieri am avut parte de o incercare, de o tentatie careia am putut rezista. Fiind schimbul de noapte la munca am gasit aproximativ 60 de lei intr-una din rampi, imprastiati pe jos. I-am adunat frumos si m-am uitat daca era cineva in jurul meu care ii scapase. Nu era nimeni nicaieri, doar un tir la incarcat al carui sofer era probabil la birou. M-am dus dupa el gandindu-ma ca ar fi singurul care putea sa ii piarda in acea zona. Nu m-am gandit nicio clipa sa-i pastrez fara a intreba pe cei din jur daca au pierdut bani, chiar daca nu mai am decat 15 lei pentru opt zile adica pana la salariu. Mi-ar fi picat foarte bine acei bani dar nu m-am gandit sa-i opresc fara a inreba; asa ca l-am gasit pe soferas si l-am supus unor intrebari normale in astfel de cazuri.
Eu: - Salut! Tu incarci la rampa 518?
Soferul: -Da!
Eu: - Ai pierdut niste bani?
Soferul: (controlandu-se) - Da. Banii tigarile si bricheta! Am gasit tigarile dar n-am mai gasit banii si bricheta.
Eu: - Cam cati bani erau?
Soferul: - Nu stiu.
Eu: - Zi asa estimativ 100, 200 de lei 10, 20 de lei cat, asa toti spun ca au pierdut bani in astfel de cazuri.
Soferul: - Pai era una de 50 de lei una de 10 lei si cateva nu stiu cate de 1 leu.
Eu: - Uite aici banii si data viitoare fi mai atent!

I-am dat banii dupa ce l-am supus acestor intrebari pentru a-mi da seama daca el era detinatorul banilor. Acum daca o fi ghicit suma nu e vina mea. Eu doar am procedat cum era corect. Daca nu gaseam proprietarul poate ca aveam eu noroc, dar asa m-am multumit cu faptul ca am facut un gest frumos unui om care poate chiar nu avea nevoie de pierderea acelor bani. Eu mai astept inca data de 8 iulie pana la salariu. Nu stiu altii cum ar fi procedat dar eu am facut ce am crezut ca este firesc. Probabil ca daca erau doar 10 lei nu-mi pasa prea mult ai cui sunt si i-as fi tinut. Dar la o suma destul de mare nu am putut ramane indiferent la necazul altuia asa ca ma bucur ca i-am inapoiat.