S-o fi suparat nucul?

Am avut  de indeplinit o cerere de-a mamei mai demult si anume sa ii aduc niste frunze de nuc pentru a pune orez cu lapte pe ele, asa cum se obisnuieste la mine la tara, in judetul Prahova. Asa ca am mers in cartier si am cautat nucul potrivit pe care sa-l las fara vreo 30 de frunze. Si am gasit unul in drumul meu catre banca. Era  mititel fata de restul nucilor. Un pui de nuc ca sa-i zic asa. Nu stiu daca are  mai mult de doi ani si jumatate. L-am usurat de aproximativ 30 de frunze dar a mai ramas cu vreo 70. Am crezut de cuviinta ca e echitabil. La urma urmei eu sunt om -fiinta rationala si suprema pe aceasta planeta- asa ca ii pot decide soarta chiar si cu securea.
Acum cateva zile am trecut iarasi pe langa nucul cu pricina numai ca am vazut ceva ce nu vazusem prima data. Nucul are roade. Din rodul "muncii" sale a rezultat o nuca. O singura nuca aflata in stare latenta. O nuca ce poate fi foosita sau transformata dupa bunul plac al omului. 
Si de cand am vazut  rodul nucului prima data, ma tot gandesc de fiecare data cand trec pe langa el daca s-o fi suparat cumva ca l-am desfrunzit partial? Oare ar vrea sa ma loveasca atunci cand ma vede?

Trimite prietenilor pe Messenger Ador aurul pe femei in masini sanatoase