Vacanta frumoasa la munte si la mare
Nu am facut multe la viata mea si nici prea mult nu am calatorit, dar la 23 de ani pe care ii am, ma mandresc sau nu cu aproape 4 ani de munca intr-o fabrica si mai apoi intr-un depozit. Si desigur ca vacanta de care imi amintesc cu drag este una avuta in acesti 4 ani de munca in care m-am simtit vesnic obosit.
In luna Iulie 2009 asteptam cu nerabdare concediul de o saptamana pe care reusisem sa-l revendic din timp cu chiu cu vai de la serviciu. A fost un an cu noroc in planificarea concediului odata cu concediul celui mai bun prieten. Dar luna iulie a fost un cuptor mult prea incins pentru mine, caci fiecare zi de munca pana pe data de 20 iulie a fost ca o pedeapsa primita, ca mersul descult pe ulita de la tara incinsa de soarele verii. Si cand a venit prima zi de concediu, m-am simtit atat de liber de parca scapasem de inchisoare sau de parca as fi scapat definitiv de munca. Avea sa fie un concediu peste asteptarile mele.
Data de 21 iulie a fost data plecarii catre mare, cu masina prietenului meu cel mai bun, Ciprian, care nu mai condusese nici noaptea si nici pe distante atat de lungi. Deci era o provocare si o premiera pentru el ca si pentru mine deopotriva, temandu-ma putin de ceea ce s-ar putea intampla. Am plecat intr-un grup de 7 persoane dintre care 4 eram noi tinereii, trei baieti si o fata (prietena lui Ciprian) iar ceilalti trei adulti fiind parintii baietilor, niste oameni de treaba care nu ne-au incurcat deloc in distractia noastra. Drumul a fost destul de dificil in viziunea soferului mai ales care trebuia sa fie atent la un drum pe care nu-l cunostea, in conditii de intuneric si viteza destul de mare caci soferul primei masini conducea ca dupa experienta lui de taximetrist, fortandu-ne sa-l urmam cu aceeasi viteza. Eu a trebuit sa intretin atmosfera in masina, ca lumea sa nu oboseasca sau sa cada intr-o stare de somnolenta pe care apoi sa i-o induca si soferului. Nu stiu daca toata lumea are probleme in a conduce pe timp de noapte, dar cel putin asa se spune, ca la drum lung si pe timp de noapte, soferul trebuie tinut treaz de ceilalti pasageri. Asa ca eu tot spuneam bancuri, povesteam si imitam mondenii care erau in mare voga pe atunci, mai ales cu personajele emo.
Am mers pe drumul vechi catre mare, trecand prin Harsova si oprindu-ne de doua ori pe drum, in prima faza la marginea Sloboziei, unde am facut o pauza de usurare a vezicilor si apoi la 40 de Km de Constanta unde ne-am oprit intr-un parc pentru a face poze si a ne mai dezmorti fundurile. Chiar si pentru mine era o premiera, fiind prima data cand mergeam cu masina, in alte ocazii catre mare folosind ca mijloc de transport trenul. S-a crapat de ziua aproape de ora 5 dimineata si ne-am oprit desigur pe malul marii sa vedem rasaritul pe malul marii, moment al zilei care este diferit in fiecare dimineata in opinia mea. Soarele stralucea timid si insangerat deasupra marii putand fi privit cu ochiul liber cum iese din mare printre nori.
A urmat dupa un rasarit de succes un somn minunat pe plaja, asa cum obisnuiesc eu in fiecare an. Somnul acela este unul ciudat pentru mine, pentru ca oboseala ma apasa atat de tare incat cad intr-o stare de atipire in care momentele de constienta alterneaza cu cele de inconstienta facand din somnul meu un vis dulce impletit din imagini vizuale ale subconstientului si imagini auditive rupte din larma de pe plaja.
Apoi prima baie in mare a fost o incercare grea pentru mine fiindca m-am trezit dupa cateva ore de somn ars de soare precum puiul la rotisor. M-am prajit la "foc" mic iar apoi cand m-am trezit am fugit la apa sarind direct in valurile marii. Mi s-a parut apa atat de rece incat si acum mi-o aduc aminte de fiecare data cand intru in mare. As fi spus ca e gheata in mare daca nu vedeam soarele arzand deasupra.
Seara am iesit in club cu Ciprian, Oana si Bogdan care se lauda el ca o sa agate nu una ci doua tipe dintr-o lovitura, dar nu pusese la socoteala si faptul ca nu va fi singur in club. Si a fost o vara memorabila pentru ca a fost prima si ultima intalnire cu un Yacht Club arhiplin. Era prima data cand mergeam in Yacht Club din Eforie Nord si am avut placerea sa-l cunosc in perioada lui de glorie, cand animatoarele fierbinti si muzica traznet mixata de profesionisti erau la valoarea cluburilor mari din imaginatia mea. In prima noapte de club am fost baiat cumintel si m-am acomodat cu locul ca nu sunt eu cel care incerc sa agat fete in club. A doua noapte insa a fost diferita pentru ca, incins de atmosfera de pe plaja, de trupurile minunate vazute in timpul zilei si de hormonii care dansau hard rock in mine, am decis ca nu ar strica sa invit niste necunoscute la dans. Nu sunt profesor nici pe departe intr-ale dansului, dar in club fiecare da din ce are cum poate mai bine. Asa ca am urmat si eu sfatul prietenilor mai mari din copilarie (care-mi spuneau ca e mai bine sa te faci de ras dansand, decat sa te faci de ras stand pe canapea ) si am reusit sa dansez cu cateva fete in club. Ba chiar am dat de un grup mare de oltence din Craiova, care aratau intr-un mare fel in ciuda varstei lor destul de crude. A fost o seara pe cinste pentru mine, in care am reusit sa strecor si cartea e vizita in palma unei fete care mi-a placut mie mai mult din club si care chiar a luat legatura cu mine in zilele urmatoare. Culmea ca era chiar localnica de acolo din Eforie Nord si ne-am si furat un sarut unul altuia, deci a fost asa o dragoste la prima vedere din partea ambilor. M-am amuzat toata seara impreuna cu Ciprian pe seama lui Bogdan care in loc sa danseze cu fete asa cum promisese ca va agata, a dansat cu baieti si cred ca daca ar fi fost cu fitilul pe stanga (adica gay) ar fi avut ceva succes la baietei.
In ultima zi ne-am tot fotografiat pe stabilopozi, pe plaja si in imprejurimi, eu am mai cunoscut inca doua fete de data aceasta pe plaja, cu care am tinut legatura mult timp de atunci, iar seara am mers iar in club, dar am stat mai putin ca sa fim odihniti pentru a doua zi.
Drumul inapoi catre Ploiesti a fost unul inedit pentru mine. Am mers cu masina decapotata si muzica data destul de tare incat sa atraga privirile trecatorilor. Nu a fost prea civilizat , dar a fost un moment placut pe care l-am gustat din plin si atmosfera a fost ... de tinut minte. Tot drumul am cantat, am ras, am spus glume si ne-am distrat derivand numele localnicilor de la numele localitatilor prin care treceam.
Dar vacanta nu avea sa se incheie, pentru ca acasa am dormit doar cateva ore iar apoi am plecat intr-o alta plimbare neprogramata de data asta, pe Transfagarasan, intr-un circuit facut de un prieten de familie al lui Ciprian. Asa ca a doua zi cand inca nu se crapase de ziua, am plecat catre Transfagarasan cu continuare apoi catre Sibiu si retur pe la barajul Vidraru. Si aici distractia a fost pe masura si cele vazute au fost interesante si chiar o premiera pentru mine.
Cu acest articol particip la concursul organizat de Baia Rosie Resort
Trimite prietenilor pe Messenger Ador aurul pe femei in masini sanatoase
In luna Iulie 2009 asteptam cu nerabdare concediul de o saptamana pe care reusisem sa-l revendic din timp cu chiu cu vai de la serviciu. A fost un an cu noroc in planificarea concediului odata cu concediul celui mai bun prieten. Dar luna iulie a fost un cuptor mult prea incins pentru mine, caci fiecare zi de munca pana pe data de 20 iulie a fost ca o pedeapsa primita, ca mersul descult pe ulita de la tara incinsa de soarele verii. Si cand a venit prima zi de concediu, m-am simtit atat de liber de parca scapasem de inchisoare sau de parca as fi scapat definitiv de munca. Avea sa fie un concediu peste asteptarile mele.
Data de 21 iulie a fost data plecarii catre mare, cu masina prietenului meu cel mai bun, Ciprian, care nu mai condusese nici noaptea si nici pe distante atat de lungi. Deci era o provocare si o premiera pentru el ca si pentru mine deopotriva, temandu-ma putin de ceea ce s-ar putea intampla. Am plecat intr-un grup de 7 persoane dintre care 4 eram noi tinereii, trei baieti si o fata (prietena lui Ciprian) iar ceilalti trei adulti fiind parintii baietilor, niste oameni de treaba care nu ne-au incurcat deloc in distractia noastra. Drumul a fost destul de dificil in viziunea soferului mai ales care trebuia sa fie atent la un drum pe care nu-l cunostea, in conditii de intuneric si viteza destul de mare caci soferul primei masini conducea ca dupa experienta lui de taximetrist, fortandu-ne sa-l urmam cu aceeasi viteza. Eu a trebuit sa intretin atmosfera in masina, ca lumea sa nu oboseasca sau sa cada intr-o stare de somnolenta pe care apoi sa i-o induca si soferului. Nu stiu daca toata lumea are probleme in a conduce pe timp de noapte, dar cel putin asa se spune, ca la drum lung si pe timp de noapte, soferul trebuie tinut treaz de ceilalti pasageri. Asa ca eu tot spuneam bancuri, povesteam si imitam mondenii care erau in mare voga pe atunci, mai ales cu personajele emo.
Am mers pe drumul vechi catre mare, trecand prin Harsova si oprindu-ne de doua ori pe drum, in prima faza la marginea Sloboziei, unde am facut o pauza de usurare a vezicilor si apoi la 40 de Km de Constanta unde ne-am oprit intr-un parc pentru a face poze si a ne mai dezmorti fundurile. Chiar si pentru mine era o premiera, fiind prima data cand mergeam cu masina, in alte ocazii catre mare folosind ca mijloc de transport trenul. S-a crapat de ziua aproape de ora 5 dimineata si ne-am oprit desigur pe malul marii sa vedem rasaritul pe malul marii, moment al zilei care este diferit in fiecare dimineata in opinia mea. Soarele stralucea timid si insangerat deasupra marii putand fi privit cu ochiul liber cum iese din mare printre nori.
A urmat dupa un rasarit de succes un somn minunat pe plaja, asa cum obisnuiesc eu in fiecare an. Somnul acela este unul ciudat pentru mine, pentru ca oboseala ma apasa atat de tare incat cad intr-o stare de atipire in care momentele de constienta alterneaza cu cele de inconstienta facand din somnul meu un vis dulce impletit din imagini vizuale ale subconstientului si imagini auditive rupte din larma de pe plaja.
Apoi prima baie in mare a fost o incercare grea pentru mine fiindca m-am trezit dupa cateva ore de somn ars de soare precum puiul la rotisor. M-am prajit la "foc" mic iar apoi cand m-am trezit am fugit la apa sarind direct in valurile marii. Mi s-a parut apa atat de rece incat si acum mi-o aduc aminte de fiecare data cand intru in mare. As fi spus ca e gheata in mare daca nu vedeam soarele arzand deasupra.
Seara am iesit in club cu Ciprian, Oana si Bogdan care se lauda el ca o sa agate nu una ci doua tipe dintr-o lovitura, dar nu pusese la socoteala si faptul ca nu va fi singur in club. Si a fost o vara memorabila pentru ca a fost prima si ultima intalnire cu un Yacht Club arhiplin. Era prima data cand mergeam in Yacht Club din Eforie Nord si am avut placerea sa-l cunosc in perioada lui de glorie, cand animatoarele fierbinti si muzica traznet mixata de profesionisti erau la valoarea cluburilor mari din imaginatia mea. In prima noapte de club am fost baiat cumintel si m-am acomodat cu locul ca nu sunt eu cel care incerc sa agat fete in club. A doua noapte insa a fost diferita pentru ca, incins de atmosfera de pe plaja, de trupurile minunate vazute in timpul zilei si de hormonii care dansau hard rock in mine, am decis ca nu ar strica sa invit niste necunoscute la dans. Nu sunt profesor nici pe departe intr-ale dansului, dar in club fiecare da din ce are cum poate mai bine. Asa ca am urmat si eu sfatul prietenilor mai mari din copilarie (care-mi spuneau ca e mai bine sa te faci de ras dansand, decat sa te faci de ras stand pe canapea ) si am reusit sa dansez cu cateva fete in club. Ba chiar am dat de un grup mare de oltence din Craiova, care aratau intr-un mare fel in ciuda varstei lor destul de crude. A fost o seara pe cinste pentru mine, in care am reusit sa strecor si cartea e vizita in palma unei fete care mi-a placut mie mai mult din club si care chiar a luat legatura cu mine in zilele urmatoare. Culmea ca era chiar localnica de acolo din Eforie Nord si ne-am si furat un sarut unul altuia, deci a fost asa o dragoste la prima vedere din partea ambilor. M-am amuzat toata seara impreuna cu Ciprian pe seama lui Bogdan care in loc sa danseze cu fete asa cum promisese ca va agata, a dansat cu baieti si cred ca daca ar fi fost cu fitilul pe stanga (adica gay) ar fi avut ceva succes la baietei.
In ultima zi ne-am tot fotografiat pe stabilopozi, pe plaja si in imprejurimi, eu am mai cunoscut inca doua fete de data aceasta pe plaja, cu care am tinut legatura mult timp de atunci, iar seara am mers iar in club, dar am stat mai putin ca sa fim odihniti pentru a doua zi.
 |
| Cu cearceaful in cap imitam vocea unei batrane |
Drumul inapoi catre Ploiesti a fost unul inedit pentru mine. Am mers cu masina decapotata si muzica data destul de tare incat sa atraga privirile trecatorilor. Nu a fost prea civilizat , dar a fost un moment placut pe care l-am gustat din plin si atmosfera a fost ... de tinut minte. Tot drumul am cantat, am ras, am spus glume si ne-am distrat derivand numele localnicilor de la numele localitatilor prin care treceam.
Dar vacanta nu avea sa se incheie, pentru ca acasa am dormit doar cateva ore iar apoi am plecat intr-o alta plimbare neprogramata de data asta, pe Transfagarasan, intr-un circuit facut de un prieten de familie al lui Ciprian. Asa ca a doua zi cand inca nu se crapase de ziua, am plecat catre Transfagarasan cu continuare apoi catre Sibiu si retur pe la barajul Vidraru. Si aici distractia a fost pe masura si cele vazute au fost interesante si chiar o premiera pentru mine.
Cu acest articol particip la concursul organizat de Baia Rosie Resort
Trimite prietenilor pe Messenger Ador aurul pe femei in masini sanatoase
Foarte frumos articolul, felicitări!
RăspundețiȘtergereimi place cum povestesti, bafta la concurs
RăspundețiȘtergere